Se apropie Sarbatorile de iarna...
Sezonul se deschide cu Sf Nicolae,sau mos Nicolae,care aduce dulciuri copiilor cuminti si nuieluse celor neastamparati...
Mos Nicolae a adus acum multi ani ceva de nepretuit pentru mine...
Mie mi a daruit cel mai de pret cadou ,si anume VIATA....
Da m am nascut de mos Nicolae...Le a daruit parintilor mei o nebuna si jumatate ,pe care au suportat o atat de mult timp ,nu pot sa cred :P
Sunt fericita ca traiesc,pentru ca am avut momente cand nu mi mai doream acest dar minunat si ce mult greseam ,sunt fericita ca vorbesc(ce m as face daca nu as putea vorbi,eu care vorbesc pana si n somn:P ) ,sunt bucuroasa ca vad,pentru ca pot sa admir frumusetile pamantului,pot sa vad chipurile oamenilor pe langa care trec aproape n fiecare zi ,pot sa vad zambetul copiilor care este de nepretuit,pot sa fiu cu prietenii mei ,pot sa dansez,sa cant,sa tzip,sa tzopai,pot sa ajut la nevoie pe cineva...
Pot sa le fac ,pot sa le fac pe toate,pentru ca mi a fost dat cel mai frumos cadou,si nu as vrea sa renunt vreodata de buna voie la el...
Ar insemna sa fiu nerecunoscatoare sa dau inapoi acest dar,insa nu voi face asta...
Poate in trecut am avut momente cand nu mi mai doream darul,voiam sa returnez ce am primit,dar mi am dat seama ca nicio solutie nu implica renuntarea la ceva ...de ce sa adopti solutia cea mai usoara cand dai de greu? nu fugi k un las ,lupta pentru tot,nu abandona vasul daca altii asta au facut...De ce oare ne lasam influentati de actiunile altora?de ce vrem sa terminam ceva ce nu e pe deplin gata ,dus?
Oare nu vedem ca multi ,da multi oameni ar vrea sa aiba acest privilej? oare ,dar oare de ce si eu la randul meu eram gata sa fug ,sa abandonez tot,sa renunt la ce aveam in acel moment?atunci imi parea ca nu mai am nimic,insa ma inselam amarnic,aveam multe ,si mai aveam multe de dat,multe de facut,lucruri bune atat pentru mine cat si pentru restul oamenilor...
Nu pot lasa pe cineva sa fie trist si amarat,pt ca stiu perfect starea ,si in momentul ala esti tentat sa spui:"STOP" ,ceea ce nu e bine...Nu asta e solutia ...
Avem nevoie de prieteni,de familie sa trecem peste,trebuie sa vorbim ...Avem nevoie de sprijin daca simtim ca nu mai putem,daca sentimentele sunt peste puterile noastre sa le putem face fatza....
Trebuie sa lupti mereu sa fii tu insuti,sa treci peste barierele ce ti apar pe drum,si sa treci peste ele,chiar daca te doboara la un moment dat....
Daca se intampla sa cazi,nu ti fie teama,nu sta acolo jos in frig si ploaie,ridica te si mergi mai departe,nu te da batut...
Viata e nepretuita ,traieste fiecare clipa ca si cand ar fi ultima...
