PORTRETUL UNEI FIINTE DRAGI

Era o zi frumoasa de vara când am cunoscut o...Ma indreptam cu pasi usori spre biblioteca ,sub razele inflacarate ale soarelui, stapanul unui cer senin, stapanul universului. Vantul adia usor printre ramurile verzi ale copacilor, ale florilor din parcuri si printre firele ierbii..
   Si in sfarsit ajung la tinta mea...
In fata mi se ridica o cladire  impunatoare, cu peretii albi si cu o gradinita plina cu flori de diferite culori care parca cereau apa...
Urc la etajul al doilea unde puteam gasi carti din literatura universala. Si tot cautand  printre imensele rafturi o vad pe cea care avea sa devina una dintre cele mai bune prietene ale mele, Emilia. Ca si mine, si ea cauta  carti din literatura universala...
Întâmplarea a facut ca amandoua sa dorim a imprumuta aceeasi carte si astfel am intrat in vorba.. Am aflat cum o cheama, ca locuieste  foarte aproape de mine si ca invatam la aceeasi scoala...
Bineinteles o simpla intalnire de cateva minute nu era suficienta pentru a ne imprieteni,dar întâmplarea s a repetat si astfel am ajuns sa petrecem cateva ore impreuna la biblioteca,zilnic...
Asa am ajuns sa o cunosc mai bine...Emy era o fata sincera ,sensibila si deosebit de inteligenta...Avea un par negru pe care il purta pe spate ,liber ca pasarea cerului ,ochii albastri ca marea linistita...
Emy era mai mare ca mine cu un an, dar, chiar daca aceasta diferenta de varsta exista intre noi,mereu ne am inteles foarte bine...
Am inceput sa mergem impreuna nu numai la biblioteca ci si in parcul de distractii, la plimbari si de foarte multe ori la opera si teatru...
Era o fata responsabila si iubitoare ,nu dorea sa piarda niciun moment in care ar putea studia...
Dar vara este scurta, si vacanta de asemenea...Scoala a inceput din nou, dar acest lucru nu a schimbat cu nimic prietenia dintre noi...
Este adevarat ca nu ne mai vedeam la fel de des dar in zilele de la sfarsitul  saptamanii incercam sa recuperam timpul din cele cinci zile de scoala...
Desi era foarte ocupata,isi gasea timp si pentru mine,ma ajuta la lectii si niciodata nu m am simtit neglijata...Mai tarziu am aflat ca voia sa devina medic,la fel ca mama ei...
Calitatile ei erau exceptionale ,mostenise dorinta si îndemânarea de medic a persoanei pe care Emy o iubea cel mai mult,aptitudini despre care am aflat intr o zi,in vacanta de primavara....Ne plimbam pe aleea din parc care abia revenise la viata...
O fetita care se plimba pe bicicleta cade si se loveste chiar in fata noastra....
Emy o ajuta dovedind îndemânarea si priceperea unui adevarat medic ,chiar daca era inca un copil....
Si astfel trecea vremea si intr o zi mohorata de toamna mi a spus..Avea sa plece intr o tara indepartata sa studieze....Primind o bursa in Anglia,ea dorea sa se pregateasca indelung pentru a deveni un bun medic...Am fost foarte fericita pentru ea, stiam ca merita, dar in acelasi timp m am gandit si la mine,ma gândeam ca pot pierde prietenia ei ,insa nu i am spus nimic...
Ziua urmatoare am condus o la aeroport...Stiam ca atunci când se va intoarce va fi un doctor experimentat....Luandu mi ramas-bun,am urmarit avionul cum se pierdea in zare...Aveam sa o pierd?Oare distanta dintre noi avea sa ne desparta?
NU!Ne scriam in fiecare saptamana si astfel aflam totul despre noua sa viata...
Era fericita,dar in adâncul sufletului purta durerea despartirii...
Dar aveam sa ne revedem  foarte curând...
Distanta si timpul nu puteau strica o prietenie adevarata! :)

Cuvinte...

Pasind incet pe ritmul lent al muzicii ce se aude in boxe,se lasa usor purtata de ganduri...Nu erau ganduri negre ci unele frumoase,cu amintiri...
Poate erau timpuri de ceva timp apuse,insa erau vremurile ei...
Sunt momentele acelea de care iti amintesti doar cand ceva te loveste si te trezeste din visare...Ascultand in surdina versurile unor melodii vechi inchide ochii...
Se transpune in anii tineretii,cand era doar o copila ce nu stia ce e viata cu adevarat...visa cu ochii larg deschisi la cai verzi pe pereti si credea in naivitate,cand era totul doar un joc,cand nu i pasa de nimic...ce frumos era totul nu?Si tu stii cum este cand doar vrei sa crezi in ceva,sa zbori cu gandul la tot ce e frumos si de neatins,cand totul e ca un zbor printre nori...Absolut fabulos...Isi amintea si chipul primei ei mari iubiri,o iubire bruneta cu ochi albastri ce nu o va uita niciodata,isi amintea momentele minunate cand implinise 18 ani,cand DEVENEA adult.....Ii placea sa creada ca totul e in mainile ei...ca daca sare de la etaj va zbura,nu va cadea in gol,ca daca viseaza ceva va deschide ochii si se va intampla...Ce vremuri frumoase erau ..se gandea in sinea ei si muzica in continuare se auzea,reusind sa o transpuna in alta lume,o lume mai sumbra,mai rea..Era lumea adultului ,a greutatilor vietii,a serviciului,o lume unde copilul din ea nu avea sa supravietuiasca mult...oare de ce???asta era intrebarea....asta e si intrebarea ta cu siguranta...Parca ar trece secole peste noi,peste copilul din noi,de ce nu reusim sa pastram vie prezenta lui ci doar amintirea lui?
O lacrima isi face loc pe obrazul ei imbatranit de vremea aspra,o lacrima ce nu si gasise calea ...
momentele grele prin care trecuse isi pusesera amprenta pe ea,pe viata ei,pe copilul din ea...
Mergand pe ritmul muzicii alese pentru acest moment inchide ochii verzi si spune : "ADIO VIATA DE COPIL,NE VEDEM IN CURAND SA ZBURDAM IAR PE CAMPII FARA GRIJI"!


Si muzica a continuat insa fara glasul ei cristalin in fundal...
S-a stins o stea,un suflet de copil...

Long time...

A trecut ceva timp de la ultima postare pe blog....Am cam fost ocupata ce i drept cu serviciul si cu gandurile mele care alergau de nebune si nu le puteam pune la loc,insa acum sper sa le prind si sa le asez exact la locul lor,acolo unde trebuie ele sa fie..A fost o perioada destul de schimbatoare pentru mine,multe lucruri s au intamplat,si bune si rele...Am trecut cu brio peste cele rele si pe cele bune le am intampinat cu un zambet...
Este greu sa te adaptezi la schimbarile din viata ta,insa vrei nu vrei o faci...Viata este o lupta continua,trebuie sa castigi,sa nu te lasi invins...
De multe ori eram gata sa renunt,sa zic " STOP" m am saturat,nu s facuta sa lupt,eu nu vreau asta,insa bine ca nu am cazut,as fi regretat daca m as fi lasat doborata de asa ceva...Merg mai departe cu fruntea sus acum,impacata cu mine insami ca am facut totul sa fie bine,nu am regrete...
Cel mai greu in viata este atunci cand puteai face ceva si nu ai facut si vine intrebarea aia grea de ti apasa pe suflet" WHAT IF?"..
Sincer nu ma numar printre cei care spun asta sau ma rog au in gand intrebarea asta....Am ales bine deocamdata ,si sper si pe viitor sa aleg bine....Lucrul cel mai important este sa nu te lasi influentat de nimeni,sa fie alegerea ta in tot ceea ce faci,sa nu ti fie teama sa faci doar ce ti doresti tu,este viata ta si tu hotarasti,pentru a nu avea regrete...
Eu mereu am facut ce am crezut eu ca e bine pentru propria persoana...Nu ma las ghidata de ce e "fashion",ci doar de ce e "fashion" pentru mine sa i zic asa...Mai bine sa dai vina pe tine daca ceva nu merge bine decat pe altul...singurul regret al meu este ca nu am avut grija de sanatatea mea cand a trebuit...acum e cam tarziu insa macar nu am pe cine invinui,decat pe mine insami...

E ora 00.01 deja si ma mir ca nu am adormit inca,desi sunt foarte obosita...cred ca mi era dor sa scriu nu doar pe hartie , ci si aici...
Anyways long time no write dear diary but I hope I won't let you down....Not anymore...

Good night all!!!

Punct.Si de la capat!

Era vara lui 2000...Se pregatea de mers la plaja cu niste prieteni...Era foarte cald insa o baie buna te racorea imediat cat ai spune punct.

Se adunau mai multi sa mearga cu masinile undeva in afara orasului,gratar seara,distractie maxima...

Si a luat costumul de baie si schimbul pentru petrecerea de dupa si a plecat la locul de intalnire .Mai erau cativa de venit si gata de plecare...Cand s au strans toti a observat ca erau cativa noi in grup,baieti si fete,insa "asta e important e sa ne distram" si a spus ea...

S au urcat in masini si au plecat...Langa ea s a urcat un baiat nou pe care nu l mai vazuse,destul de frumusel,ochi albastri ,blondut...Se uita la ea discret si ea la fel,insa erau amandoi super emotionati precum niste copilasi...Au ajuns la balta s au aruncat sa faca baie s au jucat toti in apa iar pe mal dupa cateva ore s au apucat de gratar el cu alti cativa din grup si fata...Printre altele au inceput sa vorbeasca,sa se cunoasca mai bine si sa realizeze ca aveau multe in comun...S au placut cum s au vazut...Toata seara au stat impreuna si povesteau intamplari din viata fiecaruia,amuzante sau mai putin amuzante...Baiatul era extrem de atent cu fata si incerca sa o cunoasca mai bine...Se infiripase ceva intre cei doi inca de la primele priviri din masina...

I a povestit fetei ca avusese o relatie inainte de durata insa nu s a terminat bine pentru el caci fusese parasit pentru ca,spunea el,nu avea bani suficienti pentru mofturile ei...A ramas socata cand a auzit aceste lucruri si a spus ca nu credea ca va auzi asa ceva tocmai ea,nefiind de acord cu asa ceva...Ea era o fire mai independenta din toate punctele de vedere si i se parea ciudat ca o fata sa fie asa...A continuat povestea lui si fata i a spus"stai linistit ,macar ai aflat la timp adevarul"...
A recunoscut ca era atasat de fata respectiva insa nu ar mai putea s o ierte pentru asta si deci nu accepta langa el o alta ca ea...S a linistit,devenise agitat, si a luat mana ei in mana lui si a sarutat o ...Aveau fluturasi in stomac amandoi si parca pluteau pe nori ,nu mai era nimeni in jurul lor,decat ei...Adevarul e ca era plin acolo,erau inconjurati de toti amicii lor ce se holbau la ei si ranjeau insa ,ei nu vedeau asta,visau cu ochii deschisi...
Lasand la o parte povestirile din "copilarie" s au hotarat sa se intreaca putin pana la primul copac din padure...
Era distanta destul de mare insa ,mai faceau si ei miscare ca de la atata mancat le cadea greu la stomac...

Insa ce avea sa urmeze nimeni nu banuia...

Toti erau in mijlocul focului de tabara si cantau ,se distrau ,insa nu observasera ca lipsea cineva...

Si cum alergau ei doi in padure ,noaptea, la un moment dat el se impiedica si cade prin iarba....Fata era inainte(avantajul de a fi fata primesti un avans) si uitandu se in urma nu l mai vede...Il striga si nimic....Se uita dupa el insa nu vedea nimic era prea intuneric...Scoate o bricheta cu led din buzunar(e bine sa ai una la tine chiar daca nu o folosesti decat sa luminezi) si se intoarce dupa el sa l caute...Se uita prin iarba ,printre copaci,il striga iar,insa nimic...Se mai si ratacise pe deasupra si era si singura intr o padure noaptea...cam infricosator sincer...

Merge ce merge si dintr o data aude ceva foindu se intr un tufis...Incepe sa strige si sa intrebe cine e acolo,sa caute disperata ceva sa ia in mana sa loveasca daca e nevoie ,si gaseste un lemn pe acolo aruncat si l apuca...Se apropia ceva de ea(sau cineva) ca la negura aia nu stia nici ea ce este si la un moment dat s a auzit ca si cum ar fi scos o unealta gata sa atace cu ea...A luat o la fuga dupa ce a aruncat lemnul inspre respectivul si a fugit sa scape cu viata pana s a impiedicat si a cazut intr un sant...Se apropia de ea cu pasi repezi si a tipat ca din gura de sarpe de teama ca va pati ceva...Asa de tare a tipat ca a rasunat padurea...S au speriat si ceilalti din jurul focului si au observat ca cei 2 lipsesc...

Intre timp fata era pe jos impietrita de frica si mai sa lesine cand deodata aude glasul lui cum radea amuzat de ce se intamplase" scuze am vrut sa glumesc cu tine,insa tu ai luat o la fuga si nu te am mai putut prinde din urma...ma ierti???"

A ramas fara cuvinte ...nu i venea sa creada ca era doar o farsa...

A inceput sa rada dupa ce l a  certat putin ca ea fusese ingrijorata pentru el si el nu a facut altceva decat sa o sperie...

Dar totul e bine cand se termina cu bine nu?Credeati ca e Jason x pe acolo???eeee poate ca era si el pe acolo dar nu stiu asta ca nu au mai stat sa afle...Era totusi infricosator ,stii,padure ,noapte...

Oricum aventura asta a facut o sa vada viata cu alti ochi,sa aprecieze mai mult ce avea si ce nu avea,sa aprecieze faptul ca are darul vietii...
In mintea ei acum era doar" Punct.si de la capat"!

Randuri...amintiri...

Si au trecut sase luni...Inca nu i venea sa creada...Daca ar fi venit cineva la ea sa i zica asta i ar fi spus ca e nebun....De obicei asa se intampla nu?Ce nu crezi posibil vreodata tocmai aia este...

Sase luni de relatie frumoasa ,de momente placute,fara incidente,trebuia sarbatorit ca atare nu?Dimineata nu anunta ceva major,ci o zi normala,cu ceva special in ea...O ciocolata buna si pupici multi...Se aseaza la masuta ei si asterne pe o foaie de hartie:

"Remember ca noi credeam ca va fi boring?Ups am mazgalit:P..

Pe laptop era mai usor,dadeam delete si gata,nicio urma...

Bun...Pentru ca era frig,credeam ca vom sta in casa la calculator si atat...Frunzele copacilor cadeau linistite intr un ritm de dans pana pe pamant avand sa formeze un covor  multicolor...

Vantul adia usor si spulbera frunzele ingalbenite de vremea rece de afara...La noi nu era frig,pentru ca eram impreuna...Vine vremea sa pleci,era ora 18.00...Nu stiu de ce am simtit nevoia sa te sun si sa te intreb ceva...Sincer nici nu mi amintesc ce anume,insa eu cred ca am facut bine....Ar fi fost prea banala ziua si daca nu treceam prin aventura asta ne mai aminteam noi de ziua asta frumoasa?Nu cred..

So...ai venit si m ai luat si pe mine,te ai intors din drum pentru mine...Am fugit practic sa prindem tramvaiul si normal ca nu l am prins...Mi ai zis de acum incolo sa nu mai zicem ca daca plecam mai tarziu cu 1 minut-2 avem timp de orice ,pentru ca pentru 1 minut intarziere a si plecat fara noi...Il vedeam cum se indeparta de noi...Offf sa asteptam o ora in frig nu prea era bine,asa ca wtf hai pe jos...Eheee si cat era de mers...
Ce daca,suntem tineri,putem sa facem asta...
Ce idee "geniala" ai avut sa scurtam drumul  de pe autostrada printr un sat...Pe un drum..Ce drum??Camp aoleoo ne am ratacit!Jumatate de ora ne am invartit pe campul ala doar cu lumina de la un telefon ca se si intunecase afara si nu vedeai nimic,era sa cad intr o balta plina cu broscute si alte lighioane,bine ca nu erau acasa la momentul respectiv ,nu cred ca se bucurau sa le stric seara...Am tot tinut drumul ce ducea...undeva...:|...numai in sat nu...

Pana la urma daca tot nu ajungeam undeva ne am intors pe unde am venit si intr un final am dat de autostrada:D..ioi ce bucurie in sfarsit vedeam si eu pe unde calc...

Doar ca in momentul cand am ajuns la lumina,am vazut ceva trecand pe langa noi...Era...tramvaiul.....iar l am pierdut!

Si iar pe jos pana cand intr un final am ajuns la o intersectie si acolo am facut autostopul ca nu se mai putea,mai aveam de mers mult...si era iar negura bezna,mai rau ca in tunelul ala din munti plin cu lilieci dar asta e o alta poveste..:P

Vai ce noroc pe noi ca totusi la ora aia tarzie-ca trecusera deja cateva ore- mai circula cineva...

Ne a luat si pe noi o doamna cu copilul si ne a lasat in sat...Offff ce aventura am avut...dar ...ce ne am fi amintit acum daca nu am fi trecut prin asta??"

Isi lasa pixul jos din mana si pune capul pe perna moale cazand  intr un somn adanc...

Vezi tu tot ce scrisese ea pe foaia alba nu fusese decat un vis al ei ,caci nimic din ce s a intamplat nu a trait,totul facand parte dintr un drum al ei spre o lume mai buna...El era acolo doar s o ajute sa mearga mai departe,sa ajunga la luminita de la capatul tunelului...

Insa ce e ciudat e faptul ca fiind la ea in camera baiatul gaseste o foaie pe care erau scrise exact aceste vorbe,datate la o zi dupa nefericita intamplare...

Fluturasii din stomac...

O seara frumoasa de ianuarie,nici prea frig nici prea cald,tocmai placut pentru o plimbare sub luna ce se zarea dintre cei cativa nori ce acopereau cerul....Avea cu ea castile si telefonul nelipsit ,si muzica ei preferata,de suflet...Se imbraca si pleaca de acasa,nu mai putea sa stea inchisa,se plictisise,simtea nevoia sa plece,sa ia o gura de aer...Ceva in stomac nu i dadea pace,simtea nishte fluturasi intensi,simtea ca ceva nu i ok,parca trebuia sa faca sau sa spuna cuiva ce e cu ea...Ceva o macina sigur,ii dadea o stare de neliniste...Trecuse mult timp de cand vorbisera ultima data si acum parca simtea nevoia sa i spuna ce simte,insa se temea...Daca e gresit?Daca va reactiona altfel?Nici nu stie ce sa faca,de aceea se plimba singura pe strada fara o tinta anume...Ii venea sa l sune,sa i dea mesaj,sau pir si simplu sa i lase un mesaj pe mess,insa nu,ceva o retine...Ar avea multe de spus insa s ar limita la un simplu "mi e dor de tine"...

Intrebari  peste intrebari ii invadeaza mintea,se jeneaza,si totusi simte o bucurie in suflet cand se gandeste la el,atat de mare ca are emotii si zambeste discret...Fluturasii din stomac nu i dau pace la vederea chipului sau mai rau decat inainte,parca se amplifica tot mai mult numai la gandul ca ar putea sa vorbeasca cu el...

Merge asa pretz de cateva minute bune,aproape o ora fara sa si dea seama unde o purtau pasii cand la un moment dat se trezeste in fata bancutei din parc unde statusera ei prima data cand venise el la ea...Parca si acum ii vede ochii aceia albastri de copil care o priveau asa de frumos cand o tinea in bratele sale si o protejau...Inroseste numai la gandul acesta si iar zambeste,mai frumos ca inainte iar fluturasii iar isi fac loc ...

Se aseaza pe banca si sta acolo contempland vederea...Se lasa gerul in cateva minute asa ca frigul o goneste acasa,la caldurica,la semineul aprins ce lumina incaperea...

Laptopul pornit,era logata la mess,invizibila...Se uita de curiozitate in lista si deodata un fior o trece prin tot corpul...Era online...

Sa l contacteze?Sa l salute doar?Nici nu stie...Intr un final se hotaraste sa l salute simplu:"Ciao ce mai faci?"

Ii raspunde si el dupa un timp ca era intr o sedinta ,la serviciu...

Incep sa vorbeasca ei fiecare ce a mai facut,nimic special...

In momentul acela fluturasii din stomac nu i dau pace,mai rau incep si emotiile o cuprind atat de rau incat ar spune ceva dar nu are curaj,nu ar vrea sa l supere sau sa i dea o impresie gresita...

In cele din urma se hotaraste si i zice" mi e dor de tine...foarte mult...tie ti e dor de mine? nu raspunde ,chill :P " si iese imediat...

Intr un final a spus exact ce a simtit in acel moment,fara sa se mai gandeasca la ceva,decat la ce simtea...Ii era foarte dor de el,cu toate ca trecuse ceva timp de la povestea lor...o poveste frumoasa,dar cu un final nu cum si ar fi dorit ea...

Tot ce ramanea acum erau amintirile frumoase si faptul ca din cand in cand vorbeau exact ca alta data,ca doi prieteni buni....

Primo Victoria

Stare...

20 de ani de veghe la un capat lung din casa,vezi cum trece timpul rece si in urma lasa umbre,vezi copacii goi in curte,florile golase in geam,pasarile calatoare pleaca in graba unde i cald,nu mai  e nimic in fata,decat gerul pustiitor!

Regrete...

Se spune ca atunci cand iti doresti ceva cu adevarat faci tot posibilul sa l realizezi ...Zici ca esti pregatit pentru orice obstacol,pentru orice sacrificiu ,ca poti muta muntii ..Dar daca ajungi la concluzia ca poate nu e asa cum ti ai imaginat tu,ca poate nu vrei ceva mai mult,ca te ai obisnuit asa si iti place...Vrei nu vrei incepi sa ascunzi lucruri de la cele minore la cele majore...Oare de ce faci asta?De ce alegi sa ascunzi,sa minti in loc sa spui in fata ce ai de zis,sa arati ce ai de aratat?De ce totul in viata se rezuma la minciuna?Oare traim doar un vis frumos?Nu voi intelege teama sau poate buna stiinta de a ascunde aproape tot ce are legatura cu propria persoana?Se gandesc doar la binele lor?Exista inca oameni care nu dau doi bani pe integritate ,sinceritate,iubire?Totul la ce se rezuma mai exact?Eu inca nu am inteles...Prefer sa vad partea buna din fiecare om,cel putin asa vedeam cand eram copila fara minte,acum tind sa cred ca m am inselat,ca nu exista "un gram de bunatate" in fiecare...Poate unii asa sunt ei formati,sa nu le pese de nimic si de nimeni,iar altora sa le pese prea mult,sa se implice prea mult...Din pacate aste e realitatea noastra,m am convins si eu intr un final...Nu mi place,asa ceva nu merge...Nu stiu altii cum sunt,insa eu personal sunt satula de ce vad in jur:prea multa rautate din partea tuturor...

Pacat ca ne irosim viata mintind,inseland,facand rau unor persoane ce nu au gresit cu nimic,poate doar ca au iubit cu adevarat pe cine nu trebuie,cand altii ar da orice sa mai aiba parte macar o zi de prezenta celor dragi,sa i tina in brate si sa le asculte doar vocea...Sunt atatea lucruri frumoase ce pot fi facute daca nu ar exista rautatea asta fata de noi,de oamenii care inca mai cred in bunatate..Pacat ca nu le vedem,pierdem atatea din vedere....Cu o atitudine rautacioasa si mincinoasa risti sa pierzi persoane dragi tie care odata plecate nu se mai intorc,si va fi prea tarziu cand vei realiza ca ai ramas singur...Regrete?Poate ca vor fi,poate ca nu,insa intr un final vei ajunge sa realizezi cat de mult ai gresit...Ai grija doar sa nu fie prea tarziu...Regretele tardive nu si mai au rostul atunci cand vei ramane singur...

Mireasa din adancuri reci...

Prea cald afara pentru o plimbare...Ce este de facut in asemenea situatii?Sa stai acasa,eventual la aer conditionat daca ai asa ceva sau sa pleci la munte unde e ideal...Avea de ales...Locatii erau destule...Dar oare cu cine sa mearga?Singur asa nu prea merge...

Da un telefon si intreaba daca au chef de o mica escapada la munte cu gasca...Da!se aude la capatul celalalt al firului hai ca mergem,adunam toata gasca...

Fericit ,inchide telefonul si incepe pregatirile pentru distractie...Mai avea un singur telefon sa dea...prietenei lui....Suna de cateva ori insa niciun raspuns...Poate nu l a auzit se gandea el...Dupa aproape o ora suna iar insa la fel,niciun raspuns...Suparat ii da mesaj in care i cere sa nu l mai caute,sa uite de el si ca a plecat cu amicii la munte!Suna unul din prieteni sa i gaseasca si lui o pereche pentru munte fara sa i dea detalii...Suparat pleaca de acasa cu bagajul facut si gata de distractie fara sa banuiasca absolut nimic!

Pripit in decizii a facut cunostinta cu alta fata,o prietena a unui amic din grup si uita complet de iubita lui de acasa...sau cel putin asa parea...Ajung la munte,totul frumos,racoare,soarele nu prea puternic,se cazeaza si pleaca la o baie si la o pescuiala...Toate bune si frumoase...Seara la club,distractie si nopti pierdute...Baiatul era deja fericit cu fata de langa el,nu l interesa nimic,decat sa se simta bine...Tipei nu i pasa atata timp cat se simtea bine cu el...Era genul de fata pentru care contau doar distractia si banii,nicidecum o relatie serioasa...

Acasa ,in oras,mama fetei gaseste telefonul ei si citeste mesajul!in momentul ala izbucneste in lacrimi vazand cu ce cuvinte dure o ataca pe fiica ei fara sa fi incercat sa afle mai multe inainte de a da mesajul respectiv...
Formeaza nr lui si suna...Fiind in club nu a auzit telefonul deloc,era si ocupat sa si faca de cap cu noua lui cucerire...Nimic nu mai conta...
Vazand ca nu raspunde se hotaraste sa dea mesaj,stiind ca il va vedea....
"Am citit mesajul tau si mi au dat lacrimile,nici nu te ai obosit sa vii la ea sa vezi de ce nu raspunde...Nu stii nimic,esti doar un copil rasfatat si cu gandul doarla distractie si destrabalare!...Iti doresc cu toate astea sa ai o viata frumoasa ,nu ca fiica mea pe care ai uitat o asa de repede!"

A doua zi,trezindu se din "visare",se da jos din pat incet sa nu trezeasca fata de langa si ia telefonul....Vede mesajul si ramane uimit,nu era de la ea,ci de la mama ei...Oare ce s a intamplat?Era nedumerit..Incepe sa regrete totusi ca nu a fost pana la ea acasa..

Suna disperat si raspunde mama ei la telefon in cele din urma...

In momentul acela ii cade telefonul din mana si ramane inmarmurit...Nu i venea sa creada ce prostie mare a facut...

"Nu pot sa cred cat am gresit!Iubito,iarta ma,nu m am gandit!.."

Anunta gasca de plecarea lui inapoi in oras si se urca in masina sa ajunga mai repede acasa...

Ajunge in cele din urma si o vede...Totul intr o zi se petrecuse...De ce?Cum e posibil asa ceva?

Nu si mai poate stapani lacrimile la vederea ei in rochie alba ,parca dormind...Parea linistita,si totusi putin trista!Cerul plangea odata cu plecarea ei spre o lume poate mai buna,unde nu va mai simti durere,tristete dar nici bucurie alaturi de iubitul ei....

Isi cere scuze,plange ca un copil,si cade in genunchi langa ea...

Un accident fatal pusese capat acestei fete tinere,plina de viata si de dorinta de a trai...Uneori viata e asa de trista si de nedreapta cu cine nu merita....Avusese ghinionul sa fie in locul nepotrivit la un moment si mai nepotrivit!Cauta un cadou pentru aniversarea lor de 2 ani si trecand pe langa o cladire in constructii,nesemnalizat locul unde se lucra nenorocirea s a intamplat...

Baiatul era tot acolo,langa ea,unde scria negru pe alb numele ei...si ziua ghinionista...Plangea incontinuu ,stiind cat a gresit,si ca a tras concluzii pripite....Acolo DORMEA mireasa lui din adancuri reci....

La umbra unui copac....

O zi torida de vara...te topeai odata cu inghetata scoasa de curand din congelator...Nimic la ea,decat apa ce se incalzise deja...Avusese prima proba la bac...Emotii mari,insa disparusera...Trecuse testul ,cel putin deocamdata...Era fericita...In drumul ei spre casa ,fiindu i prea cald,se aseaza la umbra unui copac...Era un copac mare,verde ce ti oferea protectie contra soarelui ce ardea aproape totul in jur...Ia o gura din apa ce pana de curand avusese gheata in ea si se intinde la umbra,fiindu i ceva mai bine acum...Frunzele copacului se miscau  si faceau astfel putin curent,racorind o ....

Nu i pasa ca era in mijlocul orasului si ca lumea se uita ciudat la ea...Ea se simtea bine acum...Treceau colegii de liceu pe langa ea si radeau,se amuzau copios pe seama ei insa nu i pasa....Ii lasa in pace,ce stiau ei?Nu stiau nimic..Erau simpli trecatori prin viata,nu gustau cu adevarat viata aceasta,natura  si tot ce o compune..Nu erau ca ea,era speciala....

Unii o numeau ciudata,singuratica,dar tocmai asta o facea speciala,diferita din toate punctele de vedere...Cu toate ca nu era inconjurata de oameni,avea langa ea copacii,florile,iarba,vantul si animalele ce nu fugeau de langa ea ,se perindau pe langa ea,se jucau si dormeau cu ea....

Intinsa la umbra acelui falnic copac,inchide ochii....Parca era intr o transa,nu mai auzea nimic in jur,masinile,forfota provocata de agitatia oamenilor,rasetele colegilor,toate disparusera...Se auzea doar fosnetul frunzelor si ciripitul pasarelelor...Era asa de calm si de bine,nu mai era asa de cald,era cea mai frumoasa zi din viata ei....Totul era perfect,nimic nu i trebuia acum...Deschide ochii si totul in jur era numai iarba si flori,parca era intr o padurice pe unde piciorul omului nu mai calcase niciodata....Isi aminteste cat de urata era viata ei fara aceste frumuseti naturale,si cat suferise din pricina oamenilor pe care acum ii ignora...Nu a fost inteleasa de nimeni,nici de familia ei...Pana si ei o vedeau ca pe o ciudata...Ajunsese sa nu i mai pese,de fapt,sa nu mai auda rautatile ce se spuneau.....Prefera sa inchida ochii sa nu mai vada si sa si astupe urechile sa nu mai auda nimic....Vedea cu ochii mintii doar ce i placea si ce o intelegea....Era parte din natura...din tot...

Isi aminteste de asemenea iubirea pierduta,luata cu forta undeva departe,unde deocamdata nu putea ajunge ....Ii era greu,nu se obisnuise,il vedea peste tot pe el...Poate de aceea prefera sa stea singura cu ce i place si ce i aduce aminte de perioada ei frumoasa...Obisnuaiu sa mearga pe coline si sa admire peisajul,sa simta vantul pe fata cum se joaca si ii mangaie,cum le umbla prin par,ciripitul pasarilor si miscarile frunzelor ...Stelele si luna le luminau calea caci ii prindea seara doar admirand totul...Se potriveau in tot,erau una si aceeasi persoana...Nici ca putea sa existe ceva mai frumos de atat...

Aceste amintiri ii veneau mereu in minte cand se aseza la umbra acelui copac si se transpunea iar si iar si iar in trecut,acolo unde i era bine.....

Cu toate acestea ,deschizand ochii o lacrima ii scapa pe obraz...Era trista,suferea enorm,se inchisese in ea insasi....Nu putea depasi momentul,nu avea cum...Iubirea lui ii dadea viata,acum...nu mai avea ce s o motiveze...

In departare se intrezareste ceva,ca o umbra.....Isi sterge ochii si se uita cu atentie...Se apropie de ea cineva...Se uita mirata ,cine ar putea fi acolo,cu ea,in lumea ei uitata de toti?...

Apropiindu se ,il vede...Nu i vine sa creada ca era el,venise la ea...Pentru prima data dupa mult timp un zambet frumos ii apare pe fata si rasete de fericire nu se mai opreau sa umple colina unde era ea ....

"Esti aici nu pot sa cred....Te am asteptat in fiecare zi sa vii ,mi a fost dor de tine...."

"Si mie mi a fost f dor,dar mai devreme nu am putut veni...Acum insa am venit pentru tine,sa ti comunic ceva...."

Ramane uimita,ce ar putea sa i spuna ?

"Vino cu mine...Ia ma de mana ,vreau sa ti arat ceva..."

Il urmeaza fara sa puna intrebari ...Era fericita,totusi era cu iubirea ei.....

Insa fericirea dispare pentru moment ,la auzul vorbelor lui...

"Uite...Acolo...Vezi?" si i arata ceva...la cativa pasi de ea...Se apropie discret si citeste...Nu i vine sa creada...

"De ce ai facut asta?Aveai pentru ce merge mai departe,eu oricum te as fi asteptat o eternitate stii bine asta...Te iubesc  si te voi iubi mereu,dincolo de moarte....De ce ai renuntat la tot?De ce ai parasit lumea ca o lasha?Nu voiam asa ceva pentru tine,te vedeam ajungand cineva important in viata,realizand lucruri mari,ajutandu i pe toti...chiar si pe tine..."

"Nu..nu stiu...nu stiam ce am facut...Stiu doar ca...mi era foarte greu fara tine,veneam mereu la copacul nostru sa te vad macar o data....Nu am rezistat singura pe lume,de ce m ai lasat ?de ce ai plecat?la mine te ai gandit?"

"Nu a fost alegerea mea,stii bine ca daca era dupa mine nu te paraseam niciodata!!!!Te iubesc prea mult si acum cand stiu ce puteai realiza mi se rupe sufletul ca nu mai poti avea asa ceva...."

Lasa privirea jos si cu sufletul plin de durere isi cere iertare ca a facut asa ceva,ca s a lasat condusa de durere prea mult ....Lipsa lui insa nu a putut fi compensata,nici inlocuita...

Baiatul o ia de mana ,o saruta dulce si merg amandoi la copacul lor,pe colina  cea draga,spunandu i ca o iarta pentru fapta prosteasca...Tristetea dispare ca prin minune si impacata cu ea insasi ii spune " te iubesc mult !"

Iluzia unei iubiri...

Era singur pe drum...Se gandea neincetat la ea...Nu si putea lua gandul de la imaginea ei ,si se trezea cu telefonul in mana,sunand o...Nu mereu ii facea placere sa i raspunda la apel,insa de cele mai multe ori raspundea simplu si rece" am treaba,nu pot vorbi"!....

Inchidea cu un sentiment de durere in suflet,caci el inca o iubeste...

Nu intelege ce mai este de facut ,si cum ar trebui facut...Pur si simplu nu mai este EL...Nu mai are chef de viata,de distractie,de nimic,orice il duce cu gandul tot la ea...Era o fire vesela,matura,mereu cu un gand bun pentru cei care nu gaseau calea de iesire,mereu un bun sfatuitor,insa acum era o epava,o umbra a ceea ce a fost candva...Nimic nu i iese acum...A avut unele probleme de sanatate,destul de grave,insa acum e ok,ea e langa el...Doar prezenta lui il ajuta,ii da putere sa mearga mai departe in viata,insa pentru cat timp va mai fi langa el?Cat timp va sta cu el,sa poata sa mearga mai departe?Poate e doar o iluzie,un vis,nimic real...Poate nu e altceva decat o minciuna...Nu conteaza insa pentru el ce este atat timp cat asta ii aduce zambetul pe buze,si lumina in ochi,lucruri de mult uitate...E ca un miracol tot,nici lui nu i vine sa creada...Cu toate ca si doreste sa si reprime tot,sa dea uitarii,sa mearga pe alt drum,nu poate...Zambetul ei,sarutul ei,mangaierea ei ,toate ii lipsesc enorm de mult si nu se poate lipsi de ele....ORice fata pe care o cunoaste sau incearca sa o cunoasca este data la o parte,NU ESTE EA!...Ea este unica,in toate modurile si momentele posibile....Pentru el e doar UNA,si anume EA....O iubeste si desi a trecut ceva timp de la despartirea lor,el inca nu a uitat o...Nu stie nici cum sa faca asta,sau poate nu si doreste?

Desi prietenii ii zic sa mearga mai departe ,nu stie cum ar putea sa faca asta fara iubirea vietii lui...Este acel sentiment ce l ai doar o singura data in viata,adevarata iubire....Acum era momentul lui,cand iubea cu adevarat...Pacat insa de deznodamant,iluzia unei iubiri reciproce si a unei relatii minunate il tin insa in viata...Poate doar traind asa ceva stii cum este,si simti cu adevarat cum este sa nu mai ai acel CINEVA special in viata ta,sa fii nevoit sa te hranesti doar cu ILUZIA UNEI IUBIRI .....

Acum doar amintirea a ceea ce a fost mai este,nimic mai mult...Este pacat cand se intampla sa iubesti pe cine nu trebuie,si sa fii nevoit sa te lupti cu tine insuti pentru a merge mai departe,poate cu altcineva sau poate tot singur,doar cu o amintire frumoasa...

Rasuna in mintea ta doar "Wish u were here!"

Canta acum...din suflet..

Incepe sa revina viata peste tot..Gata cu zapada,cu gerul,cu tot ce tinea pamantul rece si gol...Parca acum totul se trezeste dintr un somn adanc precum ursul ce hiberneaza toata iarna,undeva ascuns de viforul rece de afara...Pasarile incep sa cante si sa ne incante cu glasurile lor suave,copacii infloresc,ghioceii apar si ei discret de sub omatul topit de soarele ce incepe sa ne incalzeasca sufletele...Este primavara peste tot,dar mai ales in sufletele noastre...
Sa ne bucuram de vremea buna si frumoasa ce se arata la orizont si sa ne bucuram de fiecare clipa ca si cum ar fi ultima...
Primavara minunata bine ai venit la noi,dupa tine vine vara apoi o urmeaza toamna si dupa iar iarna...Sunteti 4 surori minunate ,fiecare deosebita in felul ei unic si special...
Nu uitati de noi,muritorii de rand ce va asteptam pe fiecare n parte sa veniti sa va faceti treaba cum trebuie,tot pentru noi sa fie bine...
Vanticel de primavara nu sufla prea tare,nu ne zgribuli iara,mai lasa ne sa respiram aer caldutz nu rece ,incalzeste ne sufletul si alunga tot ce e rau pe pamant...Sufla l departe de noi si ajuta ne sa invatam sa apreciem tot ce e frumos,tot ce ne dati voi,elementele naturii ...
Pasari minunate cu glas suav,incantati ne auzul si dezmierdati ne sufletul...
Sa cantam si sa dansam ,sa ne bucuram mereu si sa nu uitam sa apreciem pentru ca ce este frumos nu dureaza la infinit,si dupa ce nu mai este l am vrea inapoi...


O zi cat mai faina si restul ce vine sa fie si mai frumos...

NU ACTA!!!!

Salvati internetul nostru de toate zilele,salvati ne libertatea de exprimare pe internet,nu permiteti sa ne controleze nishte afaceristi cum vor ei si sa ne inchida gura...Sa nu permitem sa ne ia dreptul de a alege ce facem cu pozele noastre,videoclipurile noastre,ce muzica sau filme preferam...Nu este asa cum ni se spune,nu au dreptul sa ne invadeze intimitatea...O adevarata afacere toata chestia asta...Nu se rezuma doar la anumite chestii,ei vor sa manipuleze TOT!...Daca nu facem ceva in privinta asta putem sa ne luam adio de la netul de l stim azi,de la youtube si de la bloguri,de la libertate...Nu are nimeni dreptul sa vina pste tine sa ti ia la rost telefonul sau laptopul sa te caute si n cur dak nu cumva ai programe descarcate ilegal....Este dreptul nostru sa ripostam si sa nu ne lasam calcati in picioare!!!!Avem DREPTUL SA NU FIM DE ACORD!!!!

Semnati petitia online pentru a salva internetul

....Semnati aici

Eu am semnat...Tu?

Trandafirul...

Era o zi calduroasa de vara...caniculara fara strop de ploaie sau vant care sa mai arunce din caldura ce ti topea inghetata in cateva secunde...
Isi luase o sticla de suc si statea pe o banca la umbra sa si mai revina...Astepta parca sa vina cineva si nu mai ajungea,sau intarziase...
Se ridica usor,semn ca nu astepta pe cineva anume si se pregateste sa plece...Incearca sa si inchida sticla de suc insa deodata simte o lovitura si scapa sticla pe jos,varsandu se sucul pe ea....
Luata prin surprindere ramane inmarmurita si nu reuseste sa spuna nimic...Din spate se aude o voce de baiat ce si cerea scuze si o intreba dak este ok..."imi cer scuze nu eram atent ,rolele nu au mai ascultat de mine si m au dus exact in directia ta,scuza ma te rog,iti cumpar alt suc,spal rochita..."
" nu este nevoie ,raspunse fata dupa ce si a revenit din soc,poate aveam nevoie de un dush la cat de cald este afara..."
Baiatul a inceput sa rada la gluma fetei si s a prezentat: ma numesc George,lasa ma sa ti fac cinste cu un suc,sa fiu sigur ca ma ierti..."
"Nu este nevoie,te am iertat,ma cam grabesc acum,am intarziat..."
"Spune mi macar numele tau...sa stiu si eu pe cine a scos soarta in calea rolelor mele" si zambeste...
"Adelina...imi pare bine...eu trebuie sa plec acum...pa"
"Pe curand,ne vom mai vedea..."
O privea in departare cum se ducea grabita cu pasi mari ca si cand a intarziat la un eveniment important...Ii ramane in minte zambetul si vocea ei calda ca de copil si ochii verzi ce sclipeau precum doua luminite ...Stia,simtea ca se vor revedea in curand...

Trecuse o luna de la evenimentul acela iar fata inca isi amintea acea intamplare hazlie...Incerca totusi sa nu se gandeasca prea mult banuind ca baiatul deja uitase tot si probabil a varsat sucul altei fete...
"Nu are rost sa mi amintesc,nu are niciun rost,a fost o simpla intamplare si atat,nu ar putea iubi o persoana ca mine..."
Poate e doar o coincidenta insa si baiatul se gandea la ea in acelasi timp insa era ceva mai optimist...
" Am o idee,isi spuse baiatul...Daca am intalnit o la banca aceea,o sa fac ceva frumos,simt ca va veni..."
Avand in vedere ca locul intalnirii lor a fost la banca norocoasa,baiatul lasa in fiecare zi cate un trandafir pe banca cu un biletel pe care scria "Adelina"...
Dupa o luna de la acel moment,Adelina veni la banca respectiva sa si revina deoarece nu se simtea prea bine...Vede trandafirul si biletelul pe care scria numele ei...Se uita mirata si nu stie ce sa creada...Poate nu era pentru ea,poate era alta fata cu cest nume ce si uitase trandafirul acolo..
Isi ridica privirea si in departare vede baiatul ce se apropia de banca,de data asta fara role,cu sucul ce l bea ea in ziua cand s au intalnit...
" Buna Adelina,vad ca ai gasit trandafirul meu pentru tine,ti am adus si sucul promis,de data asta nu mai am rolele sa l vars iar pe tine..." si zambeste...
Fata se uita cu drag la baiat si nu i vine sa creada,insa o tristete o cuprinde imediat...Se uita in ochii ei si i spune" asta e intalnirea noastra,cu nr doi,intalnire ce abia o asteptam...Stiam ca vei veni aici,nu ma intreba de ce darparca ceva in mine simtea asta si mi spunea..."

"Pot sa zic totusi ca eu nu eram asa optimista ca tine,ma gandeam ca deja ai uitat totul...Oricum frumos gestul tau,multumesc,e cel mai dragut lucru pe care l a facut vreodata pentru mine cineva..."
" Ceva imi spune ca meriti mai mult de atat...e doar un simplu gest pentru o fata ca tine ce merita tot ce e mai bun..."
"Dar nu ma cunosti..."
" Nu e nevoie decat sa ma uit in ochii tai si sa mi dau seama ce fel de om esti...Esti minunata!"
Isi lasa privirea jos si tristetea se asterne iar pe fata ei...Ii multumeste pt tot si pleaca grabita,lasand in urma ei o lacrima...Ca si prima data baiatul o priveste in departare cum se duce,insa de data asta incearca sa o opreasca...Nu reuseste ,Adelina il roaga sa o lase sa plece...Ii face si plac si desi indurerat ii da drumul la mana...O saruta pe obraz si i spune"pe curand!"...
Se indeparta de el prrecum marea de tarm,lasand in urma ei un vanticel de vara,cald si trist...

De ce plecase?De ce din ochii ei verzi acum lacrimile incepusera sa apara?Nu intelegea,insa avea sa afle la fix o luna de la a doua intalnire...A lasat zilnic trandafiri pe banca cu biletel cu numele ei insa Adelina nu mai venea...
Baiatul tot spera...intr o zi cand se apropia de banca aceea cu amintiri frumoase,dar scurte,a vazut o femeie ce statea acolo,plangand...A lasat trandafirul si a dat sa plece...
"Tu trebuie sa fii George..."
"Cum de stiti cum ma cheama?"
"Inca ii aduci flori,ce gest frumos..Am auzit de tine multe,dar realitatea e mai frumoasa...Esti un baiat cu suflet mare...."
"Nu va suparati,de ce plangeti?si de unde stiti de flori?"
"Sunt...sunt...eu sunt mama Adelinei...Mi a vorbit despre tine ...Era foarte incantata..."
"De ce spuneti era?Si de ce plangeti?...sunteti foarte trista...Adelina este bine?"
"Adelina nu ti a spus insa suferea de o boala incurabila....I a fost teama sa se apropie de tine sa nu suferi...Venea in fiecare luna la tratament aici la clinica aceasta,si cand iesea se aseza aici sa si revina,deoarece facea un tratament puternic...Cand v ati cunoscut era in stadiul final,de aceea venea mai rar...Pe banca asta este amintirea ei...O simt mai aproape de mine...a fost fericita dupa ce te a cunoscut...I ai oferit un final fericit cum nici nu spera...."
"Doamne....daca stiam...cum se poate asa ceva?nu mi vine sa cred..." si izbucneste in lacrimi...
"Nu plange,ca plange si ea cu tine...Ea te vede,e aici...Nu ar vrea sa ne vada tristi...Sunt sigura ca acum e fericita ca i ai adus un trandafir..."



Dupa aceasta veste ingrozitor de trista si de dureroasa baiatul aducea in fiecare luna cate un trandafir cu numele ei pe un biletel ,in ziua cand s au cunoscut mai exact...Sarbatorea astfel o alta intalnire cu ea ,fata ce l cucerise cu zambetul cald si ochii verzi si blanzi...
Isi amintea cu drag de ea,si statea cu orele pe banca si se uita la poza ei ce i o daduse mama ei...Ii scapa o lacrima pe obraz,apoi se sterge si zambeste" mereu vei fi in gandul meu!"

Frumoasa mea petala...

Te am cautat neincetat dar ai disparut,
Ai trecut pe langa mine
Dar eu nu te am mai vazut..
Si uite asa ne despartim dupa tot ce a fost
De ce sa ne pedepsim nu mai are niciun rost...

Si iarasi vine trenul acela ce a mai fost
Tu ai venit la mine
te ai intors...
...
Cineva m a blestemat iubita mea tu ai plecat...

Decodari blackberry orice model...

Instructions for Unlocking BlackBerry (All Models)

Always the Best way to Unlock Your Phone is by using the MEP2 code or Unlock code.

After u got the code follow the instructions below......

BlackBerry Unlock Instructions (9800)

* Insert a foreign SIM Card
* Power on the phone
* When prompted, enter your unlock code

BlackBerry Unlock Instructions (83xx/85xx/88xx/8900/9000/?9300/96xx/97xx)

* Ensure a SIM Card is inserted
* Go to 'Manage Connections'
* Click on 'Turn All Connections Off'
* Go to 'Options'
* Click on 'Advanced Options'
* Click on 'SIM Card'
* Type 'MEPD' (letters will not appear on-screen but a menu will pop up.)
* Type 'MEP2' (user will be prompted to enter MEP code)
* Enter the MEP2 code (CONFIRM you get "Code Accepted" message)
o *If you also have a MEP4 code, type 'MEP4' (you will be prompted to enter MEP code)
o Enter the MEP4 code (CONFIRM you get "Code Accepted" message)
* Reboot device
* Go to 'Manage Connections'
* Click on 'Restore Connections'
* Device is now unlocked

BlackBerry Unlock Instructions (95xx)

* Ensure a SIM Card is inserted
* Go to 'Manage Connections'
* Click on 'Turn All Connections Off'
* Go to 'Options'
* Click on 'Advanced Options'
* Click on 'SIM Card'
* Tilt the phone horizontally, click the BlackBerry button and Show keyboard
* Type 'MEPD' (letters will not appear on-screen but a menu will pop up.)
o *If MEPD doesn't work, try MEPPD
* Type 'MEP2' (user will be prompted to enter MEP code)
o *If MEP2 doesn't work, try MEPP2
* Enter the MEP2 code (CONFIRM you get "Code Accepted" message)
o *If you also have a MEP4 code, type 'MEP4' (you will be prompted to enter MEP code)
o Enter the MEP4 code (CONFIRM you get "Code Accepted" message)
* Reboot device
* Go to 'Manage Connections'
* Click on 'Restore Connections'
* Device is now unlocked

Blackberry Instructions (81xx/82xx/9100)

* Ensure a SIM Card is inserted
* Go to 'Manage Connections'
* Click on 'Turn All Connections Off'
* Go to 'Options'
* Click on 'Advanced Options'
* Click on 'SIM Card'
* Type 'MEPPD' (letters will not appear on-screen but a menu will pop up.)
* Type 'MEPP2' (*Note- for Telus, use MEPP4. You will be prompted to enter MEP code)
* Enter the unlock code (CONFIRM you get "Code Accepted" message)
* Reboot device
* Go to 'Manage Connections'
* Click on 'Restore Connections'
* Device is now unlocked

Old School BlackBerry Instructions (87xx & Older)

* Ensure a SIM Card is inserted
* Go to 'Manage Connections'
* Click on 'Turn All Connections Off'
* Go to 'Options'
* Click on 'Advanced Options'
* Click on 'SIM Card'
* Type 'MEPD' (letters will not appear on-screen but a menu will pop up.)
* Hold ALT key and type 'MEPE' (user will be prompted to enter MEP code)
* Enter the unlock code (CONFIRM you get "Code Accepted" message)
* Reboot device
* Go to 'Manage Connections'
* Click on 'Restore Connections'
* Device is now unlocked

Cu ajutorul programului citesti IMEI-ul si MEP-ul ....deblocarea va costa 30 lei.

blackberrydecodari@yahoo.com

http://www40.zippyshare.com/v/?70827672/file.html

Daca am putea...

Era o noapte friguroasa de ianuarie...Vantul batea cu putere viscolind zapada asternuta pe pamantul rece ...Era senin,un cer frumos si clar,cu toate ca era ger...In pofida vremii de afara pe strada se zaresc doi copii tinandu se in brate,zgribuliti de atata frig...Erau imbracati bine insa gerul tot ger ramane,mai ales vantul rece ce bate...Doar ei doi si in rest luna si stelele,nimic altceva...
Inca aprinse luminitele din centrul orasului,se uitau admirativ si contemplau jucausele lumini ce faceau din noapte zi...
Totul era perfect,insa in sufletul lor se afla o singura intrebare,un singur gand...
Niciunul nu stia de framantarea celuilalt,insa baiatul isi face curaj si rosteste: as vrea sa ma pot intoarce in timp"...
Fata ramane pe loc,si l priveste cu ochii ei mari si verzi mirata:"de ce te ai intoarce in timp?"
Aceeasi intrebare o avea si ea in gand,insa nu stia daca e bine sa o rosteasca ,mai ales cu voce tare...
" m as intoarce acum 6 ani si nu as mai face greselile de le am facut,te as cauta pe tine.."
Zambeste usurata,erau gand la gand...Nu e vorba ca acum nu era totul perfect,insa atat el cat si ea si ar fi dorit sa se cunoasca mai demult,sa fie dintotdeauna impreuna,numai ei ,fara greseli, ei doi si prietenii lor cei mai buni...
"te ai intoarce sa ma cauti?si daca nu ti ai aminti de mine?sau eu de tine?gandeam altfel atunci,poate nu eram la fel de matura ca acum...Acum 6 ani eram trista,singura,ma simteam abandonata,nu mai aveam prieteni multi alaturi de mine...Daca nu m ai fi acceptat asa?" replica fata...

"m as intoarce cu mintea de o am acum,si amandoi sa avem amintirile astea,insa daca nu ti ai aminti te AS ajuta eu,si nu ai ramane iresponsabila si imatura,te ai maturiza cum ai facut acum...Ai mai crescut,la fel si eu...Ne am influentat in bine,si cand ti e bine cu o persoana te dai dupa acea fiinta,te schimbi in bine pentru a fi perfect si tu la fel..."


Zambeste fata si raspunde" poi nu m am schimbat chiar asa mult,la fel de impiedicata sunt,aiurita si uneori imatura..."
"Chiar daca nu vezi acum sa stii ca nu mai esti ca inainte,si oricum ai fi eu tot te as iubi,esti tot ce mi am dorit vreodata...nu te as schimba pentru nimic in lume..."

"Oau nu ma asteptam la asta,acum...Sincer si eu m as intoarce in timp sa sterg anumite perioade din viata mea,sa te caut pe tine,sa fim mereu impreuna...Nu ma asteptam sa spui asta sau cel putin sa ai curaj sa mi spui asemenea lucruri...Inseamna mult pt mine..Cu toate ca poate eu nu mi as aminti tu ai sti cum sa ma faci sa ma indragostesc de tine iar,sa fim tot impreuna,si sa nu renuntam unul la celalalt..."

Iubirea adevarata inseamna sa accepti omul de langa tine asa cum e,sa l iubesti si sa l pretuiesti mereu,sa nu incerci sa l schimbi,ci sa l lasi pe el sa faca asta,pentru tine,pentru el,doar daca si doreste...Daca e aiurit,imatur uneori si impiedicat ,copil mai mereu nu conteaza,iubeste l asa cum e,si el te va iubi asa cum esti..Iubeste cu tot sufletul tau sa nu ai ce regreta ,spune i ca l /o iubesti pana nu e prea tarziu...Timpul nu se mai intoarce,nu sta pe loc,ci isi vede de drumul lui tot inainte,niciodata inapoi...Ce ai facut ramane facut,ce ai spus ramane spus si nimic nu mai poate fi schimbat...
Daca am putea da timpul inapoi cred ca toti am avea lucruri chiar si marunte ce am schimba,de care nu suntem multumiti...


DACA AM PUTEA....DOAR DACA....

In the end ...

Pleaca...O sa mi treaca...

Era miercuri spre joi
Ma iubeai pan' la cer si inapoi
Doua nopti mai tarziu
Nu puteam sa zbor sau sa mai fiu...

Poza ta la minut
O scrisoare si'atat, minic mai mult
Scria negru pe alb
Adiooo! exclamat la final...

Pleaca! maine o sa-mi treaca
Ce daca durerea a venit si nu mai pleaca
Lasa-ma sa mor de dor
Fericirea mea, la naiba!
Pleaca!

Am ramas ca un orb
Nu te mai vad la mine-n viitor
Am ramas ca un mut
Nici n-am mai apucat sa te sarut...

Pleaca! maine o sa-mi treaca
Ce daca durerea a venit si nu mai pleaca
Lasa-ma sa mor de dor
Fericirea mea, la naiba!

Pleaca! maine o sa-mi treaca
Ce daca durerea a venit si nu mai pleaca
Lasa-ma sa mor de dor
Fericirea mea, la naiba!

Lacrimi nu mai incap
Numai tu mi-ai dat lumea peste cap
In loc sa ne iubim
Ne purtam ca doi anonimi

Pleaca! maine o sa-mi treaca
Ce daca durerea a venit si nu mai pleaca
Lasa-ma sa mor de dor
Fericirea mea, la naiba!

Pleaca! Maine o sa-mi treaca
Pleaca!
Pleaca! Maine o sa-mi treaca
Pleaca!
Pleaca! Maine o sa-mi treaca
Pleaca!
Pleaca! Maïne o sa-mï treaca
Pleaca!
Pleaca