Poveste ...De Craciun....

Craciunul...
Ce sarbatoare frumoasa nu?
Lumini prin oras,pe la case,braduti frumos impodobiti,mirosul acela de brad,oameni grabiti sa prinda deschise magazinele sa cumpere mici atentii ce simbolizeaza sarbatoarea...
O atmosfera perfecta ai zice ...

Era Craciunul anilor trecuti...
Ca de fiecare data se pregatea cu sufletul la gura de aceasta sarbatoare frumoasa,cand avea sa petreaca doar cu el...
Pregatiri ,un micut cadou, un brad frumos luminat,mirosul proaspat de brad acoperea intreaga incapere...

Langa brad aseaza frumos impachetat cadoul de la Mos pentru iubitul ei...Termina ce mai avea de pregatit si asteapta ....
Asteapta momentul sosirii lui, si imbratisarea calda ce avea sa o incalzeasca in acea zi geroasa...
Se aseaza langa semineu,invelita intr o paturica moale,cu o ciocolata calda in mana...
Lumina focului ii lumina frumos fatza, rosind o in obraji de parca s ar fi rusinat...

Era ora 20...trebuia sa vina deja oare ce s a intamplat? Nu a sunat ca intarzie...Sper sa fie ok...Ia mobilul si suna....Tresare,se aude doar:"abonatul nu poate fi contactat"....

Oare de ce are mobilul inchis?...focul din semineu era agitat ,parca vroia sa i spuna ceva...O stare de neliniste o cuprinde....

Nu stie ce sa faca....Pe cine sa intrebe?La serviciu oricum nu a fost,acasa nu era,nimeni nu stia...
Ultima persoana ce l vazuse era sora lui ,care stia ca plecase in orash ,in graba ,sa prinda macar un magazin deschis...Dar ...nu mai era nimic deschis...

Unde sa fie?...Panica o cuprinde ,astfel ca pleaca in gerul si ninsoarea ce incepuse sa l caute...
Nu conta frigul,ninsoarea abundenta,pleaca pe jos ,iubirea dandu i putere sa mearga dupa el...

Nu stia unde ar fi putut fi,insa ea merge...Si merge,merge,merge, inghetatase toata,caci era un ger de inghetau si pietrele,insa nu se oprea...

Nu ...Ea continua,la un moment dat ajungand in fata unui magazin...Era inchis,insa in fata lui era o banca ninsa si singuratica...

Se aseaza pe ea si incepe sa planga...Scoate telefonul si aceeasi voce ii raspunde ...
Plange in continuare ,apoi se ridica si merge mai departe...Ajunge la prietenii lui,la familie,nimic...Exact ce i spusesera la telefon asta i spun si acum:" Nu stim unde e Brian"...

Ganduri si ganduri isi fac loc acum in mintea ei,mai intunecate ca la inceput de drum,cand a plecat dupa el...

Se gandea ca a patit ceva intr adevar ,iar gandul asta o facu sa si ia fatza in mana si sa izbucneasca in lacrimi....

Inchide ochii si plange pe o banca....Primeste un telefon...Era sora lui Brian...
" Liana am sa ti dau o veste,te rog vino la mine..."

Ajunge intr un suflet la sora lui ,parca zburase...Gafaia ,insa era cu sufletul la gura....Simtea ceva in adancul sufletului ei...

"Liana ,ia loc...Brian ...Brian..."
"Ce i cu el? te rog spune mi"....

In momentul acela,un amalgam de sentimente pune stapanire pe ea,ramane pentru un moment fara cuvinte,parca intrase n transa,nu misca,nu spunea nimic...Statea cu privirea pierduta si se ruga sa fie doar un vis...

Inchide ochii sperand ca atunci cand ii va deschide se va trezi langa semineul cald si bradutul frumos mirositor,luminat de beculete de toate culorile,si langa ea el,iubitul ei...

Deschide ochii...Intr adevar,vestea aceea teribila,era ...reala...

Izbucneste in plans ,sufletul ei este frant in mii de bucati,iar sarbatoarea aceea ce trebuia sa aduca numai bucurii,mai ales pentru Liana si Brian,s a transformat intr una trista ,udata de lacrimi...

Brian avusese un accident de masina din cauza ninsorii si ....decedase...
Din pacate Liana s a intors acasa singura ,fara el,ramanand in fatza semineului plangand pana dimineata...
Lacrimile i au fost insotitoare in acea noapte cumplita,iar durerea ei din suflet nu avea comparatie...

Este povestea Craciunului anilor trecuti,ani tristi ,udati de lacrimi...