era o seara frumoasa de vara,calduroasa...nu exagerat de cald ,era placut ,o vreme numai buna de inceput povesti de iubire.... sub lumina lunii care le lumina fatza ,la lumina slaba a stalpilor ,in cantecele suave ale greierilor ce acompaniau parca un cor de pasarele ,sub bolta cereasca pe care se zareau falnice stelele ce stateau ca martori la ceea ce avea sa se intample , erau ei imbratisati ca si cand doar ei erau pe lume,erau singuri.in jurul lor nimik nu mai conta,nu mai auzeau nimik,erau doar ei .asta conta...nu si explicau ce se intampla,nu stiau nici ei,stiau k e ceva dar nu erau siguri.vorbele parca nu si aveau rostul,caci niciunul nu era atent.pe cerul senin se vede luceafarul falnic precum un printz care si asteapta aleasa sa ajunga la el.ochii ei verzi isi indreapta privirea catre el.ramane nemiscata pret de cateva minute,timp in care ochii lui schimbatori si patrunzatori isi fac loc in peisajul mirific pe care ea l admira.fara prea multe cuvinte ,intr un spectacol de trairi si simtiri s a intamplat....buzele lor s au unit intr un prim sarut plin de pasiune si dorinta ca si cum era primul si ultimul din viata lor...buzele si mainile nu s ar mai fi despartit defel ca si cum nu ar mai fi avut vreodata ocazia sa traiasca acest sentiment.intr un final amandoi indragostitii soptesc :"ar fi mai bine sa plec" nu inainte de a pecetlui cu un ultim sarut si o ultima imbratisare ,ultima din acea noapte,dar prima din multele ce vor urma....
No comments:
Post a Comment