There was an error in this gadget

Sunday, November 13, 2011

Better world...


De multe ori te gandesti sa faci ceva sa ti fie bine,sa gasesti pe cineva sau ceva care sa fie exact cum iti doresti,pentru care sa reprezinti totul...Aspiri prea mult la anumite lucruri iar cand vine timpul sa culegi roadele realizezi ca de fapt a fost un vis frumos ce s a spulberat,o minciuna in sufletul tau...Nimic nu este cum vrei tu,este imposibil...Nu poti astepta ca cineva sa te vada ca cel mai scump lucru din viata lui sau sa i pese prea mult de tine pt ca intervine egoismul si te impiedica sa faci anumite lucruri care pentru cel de langa tine sunt practic vitale...Nu ti pasa ca faci pe cneva sa sufere enorm prin atitudinea ta,prin aroganta ta,prin nepasarea ta...De ce ti ar pasa daca tie ti e bine asa?nu te mai gandesti decat la tine sa ti fc bine,nicidecum la altul...Ce conteaza lacrimile varsate din cauza ta daca tie nu ti pasa?Pleci si lasi totul in urma,nu intorci capul...nu ai ce vedea...Sau nu vrei sa vezi lacrimile varsate pentru tine,doar pentru tine...Dar tie nu ti pasa,continui sa mergi,sa nu ti pese,sa nu te uiti...nu te uiti nicio secunda in sufletul celuilalt pentru ca altfel ai vedea ce durere imensa e in el si astfel poate ai intelege....Dar fugi din cauza asta,fugi de propria ta manie,de propria durere ce o provoci atat de usor...Cat de usor este sa ti bati joc de cineva,sa spui lucruri frumoase apoi cand vine timpul sa demonstrezi ceva te dai inapoi precum racul...cat de usor e...
Lacrimile ce le versi din cauza unei asemenea persoane nu se pot masura,nici compara...nu sunt nici ca ploaia,sa vina apoi sa se duca...nu...ele raman imprimate in suflet,pe obrazul rece si gatul gol,in adierea vantului de toamna ce trimite copacii si vegetatia la culcare pana primavara...Este ca o moarte clinica,din care te trezesti atunci cand ceva bun se intampla,cand lucruri bune si frumoase au loc in viata ta,sau pur si simplu simti ca ceva te vrea inapoi...in caz contrar ramai asa,cu sufletul patat de lacrimile ce izvoresc din ochii tai,ochi ce pana de curand nu aratau altceva decat o frumoasa luminita ce stralucea precum stralucesc stelele pe cerul de un albastru inchis,senin si fara un nor...
Nu vrei nimic,decat sa stergi totul precum buretele...Insa nu se poate,ramane ca o amprenta pe sufletul tau...
Iti doresti doar o lume mai buna,unde sa ti gasesti si tu locul,nimic mai mult...
Dar o lume mai buna nu exista,e doar in imaginatia ta unde te poti refugia de tot raul existent,unde poti visa cu ochii deschisi...
O lume mai buna e doar o poveste frumoasa...