Inca o zi fara tine...Un an a mai trecut...

A mai trecut un an de cand te ai dus...de cand ai plecat fara sa ne dai macar sansa de a ne lua ramas bun...Trec zilele cu bune si rele,insa lipsa ta nu trece usor...Incerc sa uit o clipa de durere,de lacrimi,dar nu pot...Totul se amplifica in inima mea desi incerc sa ascund...Totul ar fi fost altfel cu tine,eram altfel,gandeam altfel...M ai fi ajutat sa trec peste multe cu un sfat bun,cu inima ta de copil mi ai fi deschis inima si nu ar mai fi fost de gheata...
Cu capul plecat pe geamul deja rece si ud ma uit la nori,la stele...Ma uit la copacii goi ce si plimba ramurile aproape de pamant in bataia vantului rece si dur de iarna...O atmosfera perfect combinata cu sufletul meu,cu inima mea...Totul e pustiu,nimic in jur care sa mi dea iar dorinta de viata...Ma uit dupa o frunza,un firicel de iarba...nimic....decat pustiu...
Ma uit sa te vad...sa te zaresc...nu pot...atat de greu este?atat de imposibil sa temai vad macar o data?Nici in vise nu mai vii...M ai uitat complet?Am nevoie de tine mereu,nu pot fi singura pe lume,de ce nu vii macar in vis,sa te mai strang in brate macar o data?Atat de greu pe zi ce trece,cand anii la numar se aduna si vezi cum din copil ramai o amintire...Acum atat mai am...amintirea...cu ea ma hranesc sa mi fie bine,sa razbat in lumea asta cruda si rea in care m ai lasat...Trebuia sa ma iei si pe mine,sau cel putin sa nu pleci tu...De ce a trebuit sa pleci?Mereu voi avea intrebarea asta fara raspuns...mereu voi intreba, poate vei veni candva si mi vei oferi raspunsul ce l astept...
Am ramas blocata pe intrebari,caci nu am un raspuns ...il caut dar nu l gasesc...

Imi lipsesti enorm,am fi fost cei mai tari daca ai fi ramas aici...Incerc sa mi imaginez cum ar fi fost daca te vedeam cum te transformi treptat intr un baiat frumos,inalt,educat,sportiv...Incerc sa te vad cum ai fi fost acum cand ai fi implinit 24 de ani,ce fel de fete ti ar fi placut,si care ar fi reusit sa ajunga la inima ta pura si inocenta...Eu te vad cu ochii mintii,si esti un baiat superb,sunt mandra de tine...Ai devenit baiat mare si destept si plin de viata...suntem doi nebuni intr o lume nebuna...



E timpul sa ma trezesc,geamul e prea rece si capul ma doare rau...deschid ochii larg si revin la realitate,de unde am plecat...vad iar lumea rea si cruda si plec ochii...
Realizez ca iar am visat cu ochii deschisi la tine si am fost intr o alta lume,mai buna,impreuna cu tine....Zambesc discret caci mi a facut bine sa mai fiu in prezenta ta,sa mai zburam printre norisorii pufosi insa fericirea a fost scurta...Realitatea e mult mai cruda,nu esti aici...Nu vei mai fi vreodata si asta ma omoara...


Miss u my sweet little bro...