There was an error in this gadget

Tuesday, January 22, 2013

Randuri...amintiri...

Si au trecut sase luni...Inca nu i venea sa creada...Daca ar fi venit cineva la ea sa i zica asta i ar fi spus ca e nebun....De obicei asa se intampla nu?Ce nu crezi posibil vreodata tocmai aia este...
Sase luni de relatie frumoasa ,de momente placute,fara incidente,trebuia sarbatorit ca atare nu?Dimineata nu anunta ceva major,ci o zi normala,cu ceva special in ea...O ciocolata buna si pupici multi...Se aseaza la masuta ei si asterne pe o foaie de hartie:

"Remember ca noi credeam ca va fi boring?Ups am mazgalit:P..

Pe laptop era mai usor,dadeam delete si gata,nicio urma...
Bun...Pentru ca era frig,credeam ca vom sta in casa la calculator si atat...Frunzele copacilor cadeau linistite intr un ritm de dans pana pe pamant avand sa formeze un covor  multicolor...
Vantul adia usor si spulbera frunzele ingalbenite de vremea rece de afara...La noi nu era frig,pentru ca eram impreuna...Vine vremea sa pleci,era ora 18.00...Nu stiu de ce am simtit nevoia sa te sun si sa te intreb ceva...Sincer nici nu mi amintesc ce anume,insa eu cred ca am facut bine....Ar fi fost prea banala ziua si daca nu treceam prin aventura asta ne mai aminteam noi de ziua asta frumoasa?Nu cred..
So...ai venit si m ai luat si pe mine,te ai intors din drum pentru mine...Am fugit practic sa prindem tramvaiul si normal ca nu l am prins...Mi ai zis de acum incolo sa nu mai zicem ca daca plecam mai tarziu cu 1 minut-2 avem timp de orice ,pentru ca pentru 1 minut intarziere a si plecat fara noi...Il vedeam cum se indeparta de noi...Offf sa asteptam o ora in frig nu prea era bine,asa ca wtf hai pe jos...Eheee si cat era de mers...
Ce daca,suntem tineri,putem sa facem asta...
Ce idee "geniala" ai avut sa scurtam drumul  de pe autostrada printr un sat...Pe un drum..Ce drum??Camp aoleoo ne am ratacit!Jumatate de ora ne am invartit pe campul ala doar cu lumina de la un telefon ca se si intunecase afara si nu vedeai nimic,era sa cad intr o balta plina cu broscute si alte lighioane,bine ca nu erau acasa la momentul respectiv ,nu cred ca se bucurau sa le stric seara...Am tot tinut drumul ce ducea...undeva...:|...numai in sat nu...
Pana la urma daca tot nu ajungeam undeva ne am intors pe unde am venit si intr un final am dat de autostrada:D..ioi ce bucurie in sfarsit vedeam si eu pe unde calc...
Doar ca in momentul cand am ajuns la lumina,am vazut ceva trecand pe langa noi...Era...tramvaiul.....iar l am pierdut!
Si iar pe jos pana cand intr un final am ajuns la o intersectie si acolo am facut autostopul ca nu se mai putea,mai aveam de mers mult...si era iar negura bezna,mai rau ca in tunelul ala din munti plin cu lilieci dar asta e o alta poveste..:P
Vai ce noroc pe noi ca totusi la ora aia tarzie-ca trecusera deja cateva ore- mai circula cineva...
Ne a luat si pe noi o doamna cu copilul si ne a lasat in sat...Offff ce aventura am avut...dar ...ce ne am fi amintit acum daca nu am fi trecut prin asta??"

Isi lasa pixul jos din mana si pune capul pe perna moale cazand  intr un somn adanc...
Vezi tu tot ce scrisese ea pe foaia alba nu fusese decat un vis al ei ,caci nimic din ce s a intamplat nu a trait,totul facand parte dintr un drum al ei spre o lume mai buna...El era acolo doar s o ajute sa mearga mai departe,sa ajunga la luminita de la capatul tunelului...
Insa ce e ciudat e faptul ca fiind la ea in camera baiatul gaseste o foaie pe care erau scrise exact aceste vorbe,datate la o zi dupa nefericita intamplare...

No comments:

Post a Comment