There was an error in this gadget

Friday, May 27, 2011

Lectie de viata....



Pornea la drum,unul lung...Era seara ,aproape de ora 21...Nu stia incotro se indreapta ,era necunoscut totul pentru ea acum...Pornea singura la drum din nou,fara sa stie unde se indreapta...Pleca spre un nou inceput,o viata noua departe de tot si de toti...Nu vroia sa mai stie nimeni de ea,cum o cheama sau cine a fost...
Fusese vestita,fiind o buna gimnasta insa acum era un anonim intr o lume de spini...De fapt asta isi dorea,sa fie anonim,sa nu o recunoasca nimeni,sa poate trai o viata normala...Normala in limitele ei,caci accidentul ii schimbase viata...Fugise de tot ca un las si plecase urechea gurilor rele...Insa acum nu mai era drum de intoarcere,nici de regrete...Se uita pe geamul trenului in care calatorea si ii vin in minte imagini cand el era cu ea,cand faima si medaliile erau numai pentru ea,si o lacrima ii uda obrazul...Luase decizia cea mai buna in opinia ei,si anume sa fuga de el,departe,cat mai departe,sa nu stie de ea,considerandu se o epava,o umbra a ceea ce a fost candva...Isi sprijina capul pe geamul rece de noapte si suspina usor,lasand loc si lacrimile sa incalzeasca geamul...
momentul ei melancolic este intrerupt...Usa de la compartiment se deschide si cineva intra...Era o batranica ce mergea intr un bastonas...Abia reusea sa si gaseasca locul,fiindu i foarte greu...Fata se uita la ea si avea tendinta sa se ridice sa o ajute pe batrana insa ceva o retinea...Pana la urma se aseaza langa ea si suspina..."Greu e mama insa greul cel mai mare a trecut...Am luptat pentru mine insami si uite acum ce pot face,eu care eram tintuita la pat"....Fata se uita mirata si intreaba" ce ati patit daca nu sunt indiscreta?"..."Eram o mare atleta la vremea mea insa un accident stupid mi a luat visele cu totul,lasandu ma la pat ca o leguma...Insa nu am renuntat stii?Pentru ca aveam spiritul de lupta in mine,doar eram sportiva..." si zambeste discret..."Si cum ati reusit sa faceti miracolul acesta?"..."Medicii nici nu credeau ca voi supravietui,se asteptau din clipa in clipa sa ma duc,insa eu nu am renuntat,nu am acceptat ideea asta,am zis ca lupt si ca sunt sigura ca voi fi bine...Si am reusit pentru ca am crezut in propriile forte si acum uite pot sa merg,sa vorbesc,sa ma plimb...In primul rand am vrut sa demonstrez tuturor ca nu sunt lasha si ca sunt o luptatoare,iar familia si iubitul pe vremea aceea mi au fost alaturi....E o prostie sa renunti la ei doar pentru ca ti s a intamplat ceva rau...din contra ar tebui sa i tii alaturi sa te ajute sa lupti,sa fii alt om....Acum sunt casatorita cu el si suntem si mai fericiti cu fiecare zi care trece...Nici ca se [putea mai frumos...Recunosc faptul ca la inceput il indepartasem de mine crezand ca sunt o povara pentru el insa am inteles ca nu aveam dreptate,nu asta era solutia....si acum e mult mai bine..."
"As vrea sa am si eu puterea asta...insa...nu pot..."..."Nu exista nu pot ci nu vreau.." spuse batranica...."nimic nu este imposibil....daca iti doresti cu adevarat..."
"Eu imi doresc insa mi e greu,mi e greu sa ma vad in scaunul asta si sa nu pot face nimic...si nici nu vreau sa l tin langa mine cu forta sau din mila...."
"Din mila?Fetito,un om cand te iubeste nu face nimic din mila,totul vine de la sine si indiferent cum ai arata sau ce ai pati ar vrea sa fie cu tine ,sa te ajute,sa ti fie un sprijin,nu sa ti dea mila...Asta niciodata...Cel care face asta nu se ofera sa stea cu tine,decat se uita la tine cu ochii mari si mirati si incearca sa se indeparteze de tine cat mai repede...Iubirea adevarata nu se masoara,nu tine cont de sentimente de mila,ci doar vrea sa fie cu tine neconditionat pentru pana la urma nu conteaza cum arati sau ce patesti de te deformezi,ci sufletul e cel mai important...toate sunt trecatoare,mai putin sufletul...."
Auzind vorbele batranei fata isi dadu seama ce prostie era sa faca si i spuse:"Multumesc mult pt sfaturi , m au ajutat sa vad viata altfel...Mi am dat seama ce greseala era sa fac...Acum stiu ce am de facut..."
"Dar ce problema ai tu?Eu nu vad niciuna..."
"Cum nu vedeti?Sunt in scaun cu rotile...Nu pot merge....ma simt o epava..."
"Gresit....Nu ai nimic draguto,esti perfecta din toate punctele de vedere....Eu iti vad sufletul si nu e nimic in neregula cu el,eu te vad completa..."si zambeste frumos..."Nu uita ce conteaza cel mai mult si lupta pentru tine in primul rand,nimic nu este imposibil..."
Auzind acestea fata s a luminat la fata si a zambit,in semn de recunostinta pentru vorbele ce i au schimbat viata...Acum stia ce avea de facut si nimic nu o mai puteA opri din drumul ei....Avea sa lupte pana la capat,cu el alaturi...Iubirea si credinta sunt cele mai puternice medicamente in orice situatie...
Nu uita sa mai speri macar o data pe saptamana in ceva mai bun...Nu vei regreta....
"

No comments:

Post a Comment