Punct.Si de la capat!

Era vara lui 2000...Se pregatea de mers la plaja cu niste prieteni...Era foarte cald insa o baie buna te racorea imediat cat ai spune punct.

Se adunau mai multi sa mearga cu masinile undeva in afara orasului,gratar seara,distractie maxima...

Si a luat costumul de baie si schimbul pentru petrecerea de dupa si a plecat la locul de intalnire .Mai erau cativa de venit si gata de plecare...Cand s au strans toti a observat ca erau cativa noi in grup,baieti si fete,insa "asta e important e sa ne distram" si a spus ea...

S au urcat in masini si au plecat...Langa ea s a urcat un baiat nou pe care nu l mai vazuse,destul de frumusel,ochi albastri ,blondut...Se uita la ea discret si ea la fel,insa erau amandoi super emotionati precum niste copilasi...Au ajuns la balta s au aruncat sa faca baie s au jucat toti in apa iar pe mal dupa cateva ore s au apucat de gratar el cu alti cativa din grup si fata...Printre altele au inceput sa vorbeasca,sa se cunoasca mai bine si sa realizeze ca aveau multe in comun...S au placut cum s au vazut...Toata seara au stat impreuna si povesteau intamplari din viata fiecaruia,amuzante sau mai putin amuzante...Baiatul era extrem de atent cu fata si incerca sa o cunoasca mai bine...Se infiripase ceva intre cei doi inca de la primele priviri din masina...

I a povestit fetei ca avusese o relatie inainte de durata insa nu s a terminat bine pentru el caci fusese parasit pentru ca,spunea el,nu avea bani suficienti pentru mofturile ei...A ramas socata cand a auzit aceste lucruri si a spus ca nu credea ca va auzi asa ceva tocmai ea,nefiind de acord cu asa ceva...Ea era o fire mai independenta din toate punctele de vedere si i se parea ciudat ca o fata sa fie asa...A continuat povestea lui si fata i a spus"stai linistit ,macar ai aflat la timp adevarul"...
A recunoscut ca era atasat de fata respectiva insa nu ar mai putea s o ierte pentru asta si deci nu accepta langa el o alta ca ea...S a linistit,devenise agitat, si a luat mana ei in mana lui si a sarutat o ...Aveau fluturasi in stomac amandoi si parca pluteau pe nori ,nu mai era nimeni in jurul lor,decat ei...Adevarul e ca era plin acolo,erau inconjurati de toti amicii lor ce se holbau la ei si ranjeau insa ,ei nu vedeau asta,visau cu ochii deschisi...
Lasand la o parte povestirile din "copilarie" s au hotarat sa se intreaca putin pana la primul copac din padure...
Era distanta destul de mare insa ,mai faceau si ei miscare ca de la atata mancat le cadea greu la stomac...

Insa ce avea sa urmeze nimeni nu banuia...

Toti erau in mijlocul focului de tabara si cantau ,se distrau ,insa nu observasera ca lipsea cineva...

Si cum alergau ei doi in padure ,noaptea, la un moment dat el se impiedica si cade prin iarba....Fata era inainte(avantajul de a fi fata primesti un avans) si uitandu se in urma nu l mai vede...Il striga si nimic....Se uita dupa el insa nu vedea nimic era prea intuneric...Scoate o bricheta cu led din buzunar(e bine sa ai una la tine chiar daca nu o folosesti decat sa luminezi) si se intoarce dupa el sa l caute...Se uita prin iarba ,printre copaci,il striga iar,insa nimic...Se mai si ratacise pe deasupra si era si singura intr o padure noaptea...cam infricosator sincer...

Merge ce merge si dintr o data aude ceva foindu se intr un tufis...Incepe sa strige si sa intrebe cine e acolo,sa caute disperata ceva sa ia in mana sa loveasca daca e nevoie ,si gaseste un lemn pe acolo aruncat si l apuca...Se apropia ceva de ea(sau cineva) ca la negura aia nu stia nici ea ce este si la un moment dat s a auzit ca si cum ar fi scos o unealta gata sa atace cu ea...A luat o la fuga dupa ce a aruncat lemnul inspre respectivul si a fugit sa scape cu viata pana s a impiedicat si a cazut intr un sant...Se apropia de ea cu pasi repezi si a tipat ca din gura de sarpe de teama ca va pati ceva...Asa de tare a tipat ca a rasunat padurea...S au speriat si ceilalti din jurul focului si au observat ca cei 2 lipsesc...

Intre timp fata era pe jos impietrita de frica si mai sa lesine cand deodata aude glasul lui cum radea amuzat de ce se intamplase" scuze am vrut sa glumesc cu tine,insa tu ai luat o la fuga si nu te am mai putut prinde din urma...ma ierti???"

A ramas fara cuvinte ...nu i venea sa creada ca era doar o farsa...

A inceput sa rada dupa ce l a  certat putin ca ea fusese ingrijorata pentru el si el nu a facut altceva decat sa o sperie...

Dar totul e bine cand se termina cu bine nu?Credeati ca e Jason x pe acolo???eeee poate ca era si el pe acolo dar nu stiu asta ca nu au mai stat sa afle...Era totusi infricosator ,stii,padure ,noapte...

Oricum aventura asta a facut o sa vada viata cu alti ochi,sa aprecieze mai mult ce avea si ce nu avea,sa aprecieze faptul ca are darul vietii...
In mintea ei acum era doar" Punct.si de la capat"!

Randuri...amintiri...

Si au trecut sase luni...Inca nu i venea sa creada...Daca ar fi venit cineva la ea sa i zica asta i ar fi spus ca e nebun....De obicei asa se intampla nu?Ce nu crezi posibil vreodata tocmai aia este...

Sase luni de relatie frumoasa ,de momente placute,fara incidente,trebuia sarbatorit ca atare nu?Dimineata nu anunta ceva major,ci o zi normala,cu ceva special in ea...O ciocolata buna si pupici multi...Se aseaza la masuta ei si asterne pe o foaie de hartie:

"Remember ca noi credeam ca va fi boring?Ups am mazgalit:P..

Pe laptop era mai usor,dadeam delete si gata,nicio urma...

Bun...Pentru ca era frig,credeam ca vom sta in casa la calculator si atat...Frunzele copacilor cadeau linistite intr un ritm de dans pana pe pamant avand sa formeze un covor  multicolor...

Vantul adia usor si spulbera frunzele ingalbenite de vremea rece de afara...La noi nu era frig,pentru ca eram impreuna...Vine vremea sa pleci,era ora 18.00...Nu stiu de ce am simtit nevoia sa te sun si sa te intreb ceva...Sincer nici nu mi amintesc ce anume,insa eu cred ca am facut bine....Ar fi fost prea banala ziua si daca nu treceam prin aventura asta ne mai aminteam noi de ziua asta frumoasa?Nu cred..

So...ai venit si m ai luat si pe mine,te ai intors din drum pentru mine...Am fugit practic sa prindem tramvaiul si normal ca nu l am prins...Mi ai zis de acum incolo sa nu mai zicem ca daca plecam mai tarziu cu 1 minut-2 avem timp de orice ,pentru ca pentru 1 minut intarziere a si plecat fara noi...Il vedeam cum se indeparta de noi...Offf sa asteptam o ora in frig nu prea era bine,asa ca wtf hai pe jos...Eheee si cat era de mers...
Ce daca,suntem tineri,putem sa facem asta...
Ce idee "geniala" ai avut sa scurtam drumul  de pe autostrada printr un sat...Pe un drum..Ce drum??Camp aoleoo ne am ratacit!Jumatate de ora ne am invartit pe campul ala doar cu lumina de la un telefon ca se si intunecase afara si nu vedeai nimic,era sa cad intr o balta plina cu broscute si alte lighioane,bine ca nu erau acasa la momentul respectiv ,nu cred ca se bucurau sa le stric seara...Am tot tinut drumul ce ducea...undeva...:|...numai in sat nu...

Pana la urma daca tot nu ajungeam undeva ne am intors pe unde am venit si intr un final am dat de autostrada:D..ioi ce bucurie in sfarsit vedeam si eu pe unde calc...

Doar ca in momentul cand am ajuns la lumina,am vazut ceva trecand pe langa noi...Era...tramvaiul.....iar l am pierdut!

Si iar pe jos pana cand intr un final am ajuns la o intersectie si acolo am facut autostopul ca nu se mai putea,mai aveam de mers mult...si era iar negura bezna,mai rau ca in tunelul ala din munti plin cu lilieci dar asta e o alta poveste..:P

Vai ce noroc pe noi ca totusi la ora aia tarzie-ca trecusera deja cateva ore- mai circula cineva...

Ne a luat si pe noi o doamna cu copilul si ne a lasat in sat...Offff ce aventura am avut...dar ...ce ne am fi amintit acum daca nu am fi trecut prin asta??"

Isi lasa pixul jos din mana si pune capul pe perna moale cazand  intr un somn adanc...

Vezi tu tot ce scrisese ea pe foaia alba nu fusese decat un vis al ei ,caci nimic din ce s a intamplat nu a trait,totul facand parte dintr un drum al ei spre o lume mai buna...El era acolo doar s o ajute sa mearga mai departe,sa ajunga la luminita de la capatul tunelului...

Insa ce e ciudat e faptul ca fiind la ea in camera baiatul gaseste o foaie pe care erau scrise exact aceste vorbe,datate la o zi dupa nefericita intamplare...

Fluturasii din stomac...

O seara frumoasa de ianuarie,nici prea frig nici prea cald,tocmai placut pentru o plimbare sub luna ce se zarea dintre cei cativa nori ce acopereau cerul....Avea cu ea castile si telefonul nelipsit ,si muzica ei preferata,de suflet...Se imbraca si pleaca de acasa,nu mai putea sa stea inchisa,se plictisise,simtea nevoia sa plece,sa ia o gura de aer...Ceva in stomac nu i dadea pace,simtea nishte fluturasi intensi,simtea ca ceva nu i ok,parca trebuia sa faca sau sa spuna cuiva ce e cu ea...Ceva o macina sigur,ii dadea o stare de neliniste...Trecuse mult timp de cand vorbisera ultima data si acum parca simtea nevoia sa i spuna ce simte,insa se temea...Daca e gresit?Daca va reactiona altfel?Nici nu stie ce sa faca,de aceea se plimba singura pe strada fara o tinta anume...Ii venea sa l sune,sa i dea mesaj,sau pir si simplu sa i lase un mesaj pe mess,insa nu,ceva o retine...Ar avea multe de spus insa s ar limita la un simplu "mi e dor de tine"...

Intrebari  peste intrebari ii invadeaza mintea,se jeneaza,si totusi simte o bucurie in suflet cand se gandeste la el,atat de mare ca are emotii si zambeste discret...Fluturasii din stomac nu i dau pace la vederea chipului sau mai rau decat inainte,parca se amplifica tot mai mult numai la gandul ca ar putea sa vorbeasca cu el...

Merge asa pretz de cateva minute bune,aproape o ora fara sa si dea seama unde o purtau pasii cand la un moment dat se trezeste in fata bancutei din parc unde statusera ei prima data cand venise el la ea...Parca si acum ii vede ochii aceia albastri de copil care o priveau asa de frumos cand o tinea in bratele sale si o protejau...Inroseste numai la gandul acesta si iar zambeste,mai frumos ca inainte iar fluturasii iar isi fac loc ...

Se aseaza pe banca si sta acolo contempland vederea...Se lasa gerul in cateva minute asa ca frigul o goneste acasa,la caldurica,la semineul aprins ce lumina incaperea...

Laptopul pornit,era logata la mess,invizibila...Se uita de curiozitate in lista si deodata un fior o trece prin tot corpul...Era online...

Sa l contacteze?Sa l salute doar?Nici nu stie...Intr un final se hotaraste sa l salute simplu:"Ciao ce mai faci?"

Ii raspunde si el dupa un timp ca era intr o sedinta ,la serviciu...

Incep sa vorbeasca ei fiecare ce a mai facut,nimic special...

In momentul acela fluturasii din stomac nu i dau pace,mai rau incep si emotiile o cuprind atat de rau incat ar spune ceva dar nu are curaj,nu ar vrea sa l supere sau sa i dea o impresie gresita...

In cele din urma se hotaraste si i zice" mi e dor de tine...foarte mult...tie ti e dor de mine? nu raspunde ,chill :P " si iese imediat...

Intr un final a spus exact ce a simtit in acel moment,fara sa se mai gandeasca la ceva,decat la ce simtea...Ii era foarte dor de el,cu toate ca trecuse ceva timp de la povestea lor...o poveste frumoasa,dar cu un final nu cum si ar fi dorit ea...

Tot ce ramanea acum erau amintirile frumoase si faptul ca din cand in cand vorbeau exact ca alta data,ca doi prieteni buni....

Primo Victoria

Stare...

20 de ani de veghe la un capat lung din casa,vezi cum trece timpul rece si in urma lasa umbre,vezi copacii goi in curte,florile golase in geam,pasarile calatoare pleaca in graba unde i cald,nu mai  e nimic in fata,decat gerul pustiitor!

Regrete...

Se spune ca atunci cand iti doresti ceva cu adevarat faci tot posibilul sa l realizezi ...Zici ca esti pregatit pentru orice obstacol,pentru orice sacrificiu ,ca poti muta muntii ..Dar daca ajungi la concluzia ca poate nu e asa cum ti ai imaginat tu,ca poate nu vrei ceva mai mult,ca te ai obisnuit asa si iti place...Vrei nu vrei incepi sa ascunzi lucruri de la cele minore la cele majore...Oare de ce faci asta?De ce alegi sa ascunzi,sa minti in loc sa spui in fata ce ai de zis,sa arati ce ai de aratat?De ce totul in viata se rezuma la minciuna?Oare traim doar un vis frumos?Nu voi intelege teama sau poate buna stiinta de a ascunde aproape tot ce are legatura cu propria persoana?Se gandesc doar la binele lor?Exista inca oameni care nu dau doi bani pe integritate ,sinceritate,iubire?Totul la ce se rezuma mai exact?Eu inca nu am inteles...Prefer sa vad partea buna din fiecare om,cel putin asa vedeam cand eram copila fara minte,acum tind sa cred ca m am inselat,ca nu exista "un gram de bunatate" in fiecare...Poate unii asa sunt ei formati,sa nu le pese de nimic si de nimeni,iar altora sa le pese prea mult,sa se implice prea mult...Din pacate aste e realitatea noastra,m am convins si eu intr un final...Nu mi place,asa ceva nu merge...Nu stiu altii cum sunt,insa eu personal sunt satula de ce vad in jur:prea multa rautate din partea tuturor...

Pacat ca ne irosim viata mintind,inseland,facand rau unor persoane ce nu au gresit cu nimic,poate doar ca au iubit cu adevarat pe cine nu trebuie,cand altii ar da orice sa mai aiba parte macar o zi de prezenta celor dragi,sa i tina in brate si sa le asculte doar vocea...Sunt atatea lucruri frumoase ce pot fi facute daca nu ar exista rautatea asta fata de noi,de oamenii care inca mai cred in bunatate..Pacat ca nu le vedem,pierdem atatea din vedere....Cu o atitudine rautacioasa si mincinoasa risti sa pierzi persoane dragi tie care odata plecate nu se mai intorc,si va fi prea tarziu cand vei realiza ca ai ramas singur...Regrete?Poate ca vor fi,poate ca nu,insa intr un final vei ajunge sa realizezi cat de mult ai gresit...Ai grija doar sa nu fie prea tarziu...Regretele tardive nu si mai au rostul atunci cand vei ramane singur...

Mireasa din adancuri reci...

Prea cald afara pentru o plimbare...Ce este de facut in asemenea situatii?Sa stai acasa,eventual la aer conditionat daca ai asa ceva sau sa pleci la munte unde e ideal...Avea de ales...Locatii erau destule...Dar oare cu cine sa mearga?Singur asa nu prea merge...

Da un telefon si intreaba daca au chef de o mica escapada la munte cu gasca...Da!se aude la capatul celalalt al firului hai ca mergem,adunam toata gasca...

Fericit ,inchide telefonul si incepe pregatirile pentru distractie...Mai avea un singur telefon sa dea...prietenei lui....Suna de cateva ori insa niciun raspuns...Poate nu l a auzit se gandea el...Dupa aproape o ora suna iar insa la fel,niciun raspuns...Suparat ii da mesaj in care i cere sa nu l mai caute,sa uite de el si ca a plecat cu amicii la munte!Suna unul din prieteni sa i gaseasca si lui o pereche pentru munte fara sa i dea detalii...Suparat pleaca de acasa cu bagajul facut si gata de distractie fara sa banuiasca absolut nimic!

Pripit in decizii a facut cunostinta cu alta fata,o prietena a unui amic din grup si uita complet de iubita lui de acasa...sau cel putin asa parea...Ajung la munte,totul frumos,racoare,soarele nu prea puternic,se cazeaza si pleaca la o baie si la o pescuiala...Toate bune si frumoase...Seara la club,distractie si nopti pierdute...Baiatul era deja fericit cu fata de langa el,nu l interesa nimic,decat sa se simta bine...Tipei nu i pasa atata timp cat se simtea bine cu el...Era genul de fata pentru care contau doar distractia si banii,nicidecum o relatie serioasa...

Acasa ,in oras,mama fetei gaseste telefonul ei si citeste mesajul!in momentul ala izbucneste in lacrimi vazand cu ce cuvinte dure o ataca pe fiica ei fara sa fi incercat sa afle mai multe inainte de a da mesajul respectiv...
Formeaza nr lui si suna...Fiind in club nu a auzit telefonul deloc,era si ocupat sa si faca de cap cu noua lui cucerire...Nimic nu mai conta...
Vazand ca nu raspunde se hotaraste sa dea mesaj,stiind ca il va vedea....
"Am citit mesajul tau si mi au dat lacrimile,nici nu te ai obosit sa vii la ea sa vezi de ce nu raspunde...Nu stii nimic,esti doar un copil rasfatat si cu gandul doarla distractie si destrabalare!...Iti doresc cu toate astea sa ai o viata frumoasa ,nu ca fiica mea pe care ai uitat o asa de repede!"

A doua zi,trezindu se din "visare",se da jos din pat incet sa nu trezeasca fata de langa si ia telefonul....Vede mesajul si ramane uimit,nu era de la ea,ci de la mama ei...Oare ce s a intamplat?Era nedumerit..Incepe sa regrete totusi ca nu a fost pana la ea acasa..

Suna disperat si raspunde mama ei la telefon in cele din urma...

In momentul acela ii cade telefonul din mana si ramane inmarmurit...Nu i venea sa creada ce prostie mare a facut...

"Nu pot sa cred cat am gresit!Iubito,iarta ma,nu m am gandit!.."

Anunta gasca de plecarea lui inapoi in oras si se urca in masina sa ajunga mai repede acasa...

Ajunge in cele din urma si o vede...Totul intr o zi se petrecuse...De ce?Cum e posibil asa ceva?

Nu si mai poate stapani lacrimile la vederea ei in rochie alba ,parca dormind...Parea linistita,si totusi putin trista!Cerul plangea odata cu plecarea ei spre o lume poate mai buna,unde nu va mai simti durere,tristete dar nici bucurie alaturi de iubitul ei....

Isi cere scuze,plange ca un copil,si cade in genunchi langa ea...

Un accident fatal pusese capat acestei fete tinere,plina de viata si de dorinta de a trai...Uneori viata e asa de trista si de nedreapta cu cine nu merita....Avusese ghinionul sa fie in locul nepotrivit la un moment si mai nepotrivit!Cauta un cadou pentru aniversarea lor de 2 ani si trecand pe langa o cladire in constructii,nesemnalizat locul unde se lucra nenorocirea s a intamplat...

Baiatul era tot acolo,langa ea,unde scria negru pe alb numele ei...si ziua ghinionista...Plangea incontinuu ,stiind cat a gresit,si ca a tras concluzii pripite....Acolo DORMEA mireasa lui din adancuri reci....