There was an error in this gadget

Sunday, December 13, 2009

Primul fulg...


Primul fulg cade acum pe pamantul rece de toamna trecuta ...Unul cate unul se strang acum ....
Fulgi mari de zapada cad frumos din ceruri,parca ar fi un concert ...Ninsese toata noaptea,insa acum parca fulgii erau tot mai mari ,mai frumosi,mai delicati...
Parcul e tot alb,copacii,aleile,totul de un alb imaculat...
O scena desprinsa parca dintr un tablou ,unde totul este ireal de frumos....
Omatul acoperea totul precum o plapumica alba ce se asterne si nu se mai vede nicio urma de picior pe pamantul moale...
Frunzele de asta toamna ce formau un covor fain colorat ,si moale la atingere,erau acum acoperite de albul pur,albul simplu al omatului...
Desi era un pic racoare,se plimbau pe jos,sa se relaxeze,sa fie doar ei doi...
Zapada scartaia sub picioarele lor,iar sunetul ce iesea era ca o melodie simpla ,dar suava,ce i insotea mereu...
ERau imbratisati,sa nu le fie frig,cu mainile impreunate,si cantau...Erau veseli,fericiti,de parca erau numai ei doi si lumea disparuse din jur...
Nu le pasa de nimic,atat timp cat doar ei doi contau in acel moment...
Nasul lor era rosu acum de la frig,insa ce mai conta frigul de afara,cand se aveau unul pe celalalt??? Caciulitele ii protejau de frig putin,fularul la fel...
Dintr o data el se apleaca si ia in mana lui zapada si incepe sa arunce in ea...
Rade si arunca la randul ei cu zapada,izbucnind astfel un adevarat"razboi alb" ...Distractia era in toi,rasete,strigate,veselie mare...

Fetele rosii aratau cat de mult s au distrat in acele clipe ,cat de frumoase erau momentele lor ,in pofida gerului,si mainilor inghetate de la zapada ce o adunasera fara manusi...
Se opresc pentru o clipa si se uita unul in ochii celuilalt...Ea in ochii lui albastri,el in ochii ei verzi,si pentru o clipa timpul se opreste in loc...
Visasera la acest moment mult timp si in sfarsit acum erau impreuna....
Totul era parca desprins dintr un cadru perfect ,in care protagonistii erau cei doi si omatul ce forma o mantie alba ce acoperea pamantul rece...
Buzele rosii se unesc intr un sarut de copii,dulce si sincer ca niciodata,si inimile lor incep sa bata acum mai tare ca niciodata....
Simt un gol in stomac ,si nu ,nu era de la foame,ci...de la altceva...Erau emotiile...

Sentimentele isi fac loc acum in sufletul lor si bucuria aceea de a fi impreuna chiar si pentru o clipa nu o putea strica nimic...
Tabloul se inchide incet,in jocul fain al fulgilor ce cadeau pe fata lor ,si cu sarutul lor fin si dulce ,ce pare a nu se mai termina...

O imbratisare lunga si se stinge imaginea ,ca intr un film....

No comments:

Post a Comment

Blog Archive